Despre

Stâna din Poiana Obârșii. Oierit la standarde europene
Stâna din Poiana Obârșii. Oierit la standarde europene
Stâna din Poiana Obârșii este una dintre cele șase locații din România unde au fost construite stâne la standarde europene, în cadrul proiectului de cooperare româno-elvețian "Modele agricole sustenabile pentru zona muntoasă".

S-au avut în vedere: maxima igienă alimentară, confortul animalelor, refacerea covorului ierbos, independență energetică, cursuri de formare profesională, precum și valorificarea produsului final printr-un brand - "De La Munte".

"Am avut în vedere întregul proces de obținere a produsului, de la iarbă până la brânza tradițională, cu respectarea normelor de igienă", explică Ioan Agapi, director executiv al Federației Agricultorilor de Munte "Dorna" Vatra Dornei, una dintre cele patru organizații implicate în realizarea proiectului (alături de Agrom-RO, Romontana, Fundația "Open Fields" și Schweizerische Arbeitsgemeinschaft fur die Bergbiete - SAB).

Cei șase beneficiari direcți ai proiectului sunt: Composesoratul Ibănești (Mureș), Asociația Crescătorilor de Oi Străcioru, din Bistrița Bârgăului (Bistrița-Năsăud), Asociația Crescătorilor de Animale (Tulgheș), Asociația producătorilor Montani Fărcașa (Neamț), Asociația de Dezvoltare Rurală Grințiesul Broșteni (Suceava) și Obștea Năruja (Vrancea).

Foto: Costas Dumitrescu

 
06.15.2017
Rezervații, parcuri naturale, situri Natura 2000
Rezervații, parcuri naturale, situri Natura 2000
Munții Gurghiului au una dintre cele mai bogate biodiversități din țară. Vegetația este etajată, în funcţie de altitudine, iar fauna este reprezentată de cerbi, urși, mistreți, căpriori, lupi, râși, cocoși de munte, păstrăvi etc.

Rezervația naturală de molid de rezonanţă Lăpuşna

Pădurea este constituită ca rezervaţie de seminţe forestiere pentru specia molid, aflată în etajul molidişurilor. Valoarea genetică a arborilor este de o mare însemnătate având în vedere aspectele fenotipice. Sunt arborete pure, pluriene, natural fundamentale de producţie superioară cu tip de floră Oxalis-Dentaria.

Compoziţia arboretelor este de 90% molid şi 10% specii de brad şi fag. Vârsta arboretelor depăşeşte la molid 170 de ani, dar datorită caracterului de pădure plurienă în compoziţie există şi arborete de 110-120 ani.

Există regenerare naturală de molid de 15-20 ani pe 10% din suprafaţă. Mărimea exemplarelor este excepţională, astfel diametrele medii la molid depăşesc 65-75 cm, înălţimile medii depăşesc 35-38 m.

Amplasare: Ibăneşti – sat Lăpuşna
Suprafața rezervației este de 77,8 ha
Cale de acces: Tg. Mureş DN 15 – Reghin DJ 153C – Gurghiu – DF
Tipul rezervaţiei: Forestieră

Parcul Natural de Interes Național Seaca
Ecosistemul determinant al ariei protejate este cel forestier. Pădurile sunt caracteristice etajului fitoclimatic al munţilor mijlocii, tipul de staţiune predominant fiind cel montan de molidişuri (65%).

Factorii ecologici determinanţi sunt altitudinea, condiţiile de sol, panta versanţilor şi expoziţia, care au determinat ca majoritatea arboretelor să fie de productivitate mijlocie. În etajul montan de amestecuri (35%) se găsesc predominant arboretele de productivitate superioară. Ca formaţii forestiere predomină molidişurile pure (68%), urmate de amestecuri de molid, brad şi fag (22%) şi molideto-făgetele (9%).

Pădurile natural-fundamentale în bazinul Gurghiului reprezintă 51%, pădurile artificiale de productivitate superioară şi mijlocie 39%.

Extinderea pădurilor artificiale a fost posibilă datorită politicii de extindere a răşinoaselor din regimul trecut. Pădurile de limită fiind caracterizate printr-o deosebită fragilitate ecologică şi îndeplinind funcţii multiple (antierozionale, hidrologice, climatice) au fost amenajate în regim de conservare deosebită.
Pădurile de interes ştiinţific şi de ocrotire al genofondului şi ecofondului forestier sunt reprezentate de arboretele considerate rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere, respectiv de pădurile destinate ocrotirii cocoşului de munte.

Amplasare: Sovata, Ibăneşti
Suprafaţa rezervaței este de 7.700 ha
Tipul rezervaţiei: Mixtă – peisagistică
Cale de acces: Accesul pe Valea Gurghiului se face pe drumul judeţean Reghin-Lăpuşna. Accesul de la Sovata se face prin drumurile forestiere Sebeş, Sovata, Nirajul Mic, Nirajul Mare.

Situri Natura 2000

La ora actuala în România sunt 108 SPA (Arii de Protecție Specială Avifaunistice) și 273 SCI (Situri de Importanță Comunitară) desemnate, lista acestora fiind în continuă actualizare.

Comuna Ibănești reprezintă o unitate teritorial-administrativă care se suprapune cu arealul următoarelor sit-uri:

#1 Situl Călimani-Gurghiu codificat ROSCI001941 – 71% din suprafața comunei Ibănești corespunde cu arealul acestui sit.

Situl Călimani-Gurghiu acoperă cea mai mare parte a celor două masive vulcanice - Munţii Călimani şi Munţii Gurghiului.

Regiunile administrative sunt: județul Bistriţa-Năsăud: Bistriţa Bârgăului (4%), județul Harghita: Bilbor (3%), Joseni (5%), Praid (2%), Topliţa (6%), judeţul Mureş: Chiheru de Jos (67%), Deda (38%), Eremitu (19%), Gurghiu (15%), Hodac (1%), Ibăneşti (71%), Lunca Bradului (99%), Răstoliţa (99%), Ruşii-Munţi (1%), Sovata (68%), Stânceni (94%), Vătava (25%). Judeţul Suceava: Dorna Cândrenilor (8%), Neagra Şarului (9%), Panaci (1%), Poiana Stampei (27%). Având aşezări umane, doar în defileul Mureşului, arealul nu a fost alterat semnificativ de activitatea antropică şi s-a păstrat diversitatea naturală a habitatelor şi a speciilor. În această regiune există una dintre  cele mai importante populaţii şi centre genetice pentru carnivore din Carpaţi : urs brun (Ursus arctos), lup (Canis lupus) şi râs (Lynx lynx)  – respectiv o concentrare semnificativă a speciilor de floră şi faună ocrotite prin legea naţională şi Directivele U.E. Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. Conform Manualului habitatelor sunt 13 habitate,( din care patru de importanță deosebită conform Directiva Habitate). 18 specii de păsări, 9 specii de mamifere., 2 de reptile, 5 de pesti, 6 specii de nevertebrate și 8 specii de plante sunt de interes comunitar, Directiva Habitate.

 Clase de habitat (pondere în %):

  •  Pajişti seminaturale umede, pășuni mezofile (5%)
  • pajişti alpine şi subalpine (3%)
  •  păduri caducifoliate (16%)
  • păduri de conifere (34%)
  • păduri mixte (39%)
  •  stâncării interioare, grohotişuri.
  • Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicaţie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) 1%.

Alte caracteristici ale sitului: Munţii Călimani şi Gurghiu sunt munţi de origine vulcanică având pante mari (media peste 30 grade), relief extrem de variat şi frământat, cu aglomerate vulcanice, ce dau forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia reliefului alături de caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizează menţinerea unei biodiversităţi deosebit de valoroase. (Sursă: S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA)

#2 Depresiunea şi Munţii Giurgeului codificat ROSPA0033 – 27% din suprafața comunei Ibănești corespunde cu arealul acestui sit.

Situl cuprinde depresiunea Giurgeului în întregime și o parte din pădurile de molid înconjurătoare piemontane. Depresiunea cuprinde mai multe tipuri de habitate caracteristice, pe lunca râului Mureș. Majoritatea terenurilor sunt utilizate ca pășuni, fânețe, dar și pentru culturi agricole.

Specii de interes conservativ global -1 specie: cristelul de câmp (Crex crex)

Populații importante din specii amenințate la nivelul Uniunii Europene - 8 specii: acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), barza alba (Ciconia ciconia), ieruncă (Bonasa bonasia), cocoș de munte (Tetrao urogallus), cristelul de câmp (Crex crex), minuniță (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum) și ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus).

Zona constă din două părți: pajiștile semi-naturale și naturale din depresiune și pădurile de molid și în micî parte de fag, din partea adiacentă a Munților Gurghiului incluzând și vârful Saca.

În aceste păduri sunt efective importante din două specii de bufnițe, ciocănitoare, cocoșul de munte și ieruncă. Pe pajiștile din depresiune
cuibărește o populație semnificativă pe plan global a cristelului de câmp, atingând una din cele mai mari densități din țară. Acest tip de habitat
este folosit ca loc de hrănire de către berze și multe specii de păsări răpitoare. Pe lângă speciile sus menîionate, mai este importantă prezența
șerparului (Circaetus gallicus), a muscarului gulerat (Ficedula albicollis) și sfrânciocului roșiatic (Lanius collurio). (Sursă: Natura 2000).

GALERIE FOTO

05.24.2017
Ibănești reprezintă România în Charter of European Rural Communities
Ibănești reprezintă România în Charter of European Rural Communities
Charter of European Rural Communities este o organizație europeană cu 28 de membri – câte o localitate rurală din fiecare țară UE, fondată în 1989, la inițiativa comunei Cisse (Franța).

România face parte din Charter of European Rural Communities din anul 2007, fiind reprezentată de atunci de comuna noastră. Ceilalți 27 de membri sunt:  Lassee (Austria), Bièvre (Belgia), Slivo Pole (Bulgaria), Tisno (Croația), Lefkara (Cipru), Starỳ Poddvorov (Cehia), Naestved / Holmegaard (Danemarca), Põlva (Estonia), Kannus (Finlanda), Cissé (Franța), Hepstedt (Germania), Kolindros (Grecia), Nagyçenk (Ungaria), Cashel (Irlanda), Bucine (Italia), Kandava (Letonia), Žagarė (Joniskis) – (Lituania), Troisvierges (Luxemburg), Nadur (Malta), Esch (Olanda), Strzyżów (Polonia), Samuel (Portugalia), Medzev (Slovacia), Moravče (Slovenia), Bienvenida (Spania), Ockelbo (Suedia), Desborough (Marea Britanie.

Sub sloganul „Oameni întâlnesc oameni” („People Meet People”), în cadrul acesteia se organizează întâlniri al căror scop este stimularea cooperării, a schimbului de experiență, cunoașterea modului de viață din comunități din alte țări. Întâlnirile, care au ca subiecte de discuție teme de actualitate, se organizează „acasă” la fiecare dintre cei 28 de membrii. Delegațiile participante sunt găzduite la familiile din comuna organizatoare pentru ca participanții să descopere și să înțeleagă diferitele mentalități și stiluri de viață. De asemenea, oaspeții vizitează locuri reprezentative pentru localitatea gazdă, intră în contact cu realitățile și atmosfera ei. Seara culinară este un moment care nu lipsește de la niciuna din întâlniri, în care fiecare delegație oferă și servește mâncăruri tradiționale din zona din care vine.

Ibănești reprezintă România în Charter of European Rural Communities

Toleranța, lupta împotriva discrimării de orice fel, înțelegerea și acceptarea multiculturalismului (ca o caracteristică definitorie a Uniunii Europene, și nu numai), influența Uniunii Europene asupra comunităților rurale, dar și aspecte legate de mediu, precum încălzirea globală și risipa alimentară sunt teme care au fost discutate în cadrul întâlnirilor desfășurate de Charter of European Rural Communities. O atenție deosebită este acordată în acest program tinerilor, ei participând la discuții și ateliere special gândite pentru ei.
 

Întâlnirea din Medzev (Slovacia), în presa din România

Atmosfera serii culinare de la întâlnirea de la Medzev (Slovacia), de anul trecut, a fost surprinsă și descrisă într-un scurt reportaj în revista National Geographic Traveler România.

„S-a înserat și începe să se facă răcoare. Câțiva nori cenușii, cu nuanțe violet, îi fac pe organizatori să schimbe priviri îngrijorate. La adăpostul celor două corturi mari, întinse în fața școlii din Medzev (Slovacia), seara culinară internațională e în toi. Produsele tradiționale sunt întinse pe mese, dar proviziile scad văzând cu ochii. Delegația Germaniei nu mai prididește să-și frigă cârnații, cea a Austriei să pregătească șnițelul vienez, care însoțește la fel de populara salată vieneză de cartofi, iar francezii au brânzeturi și pastrame interesante. Spaniolii sunt cei mai sonori, își exprimă entuziasmul molipsitor prin strigăte și urale, așa că știi în fiecare moment pe unde se află. Sunt urmați îndeaproape de portughezi, cu steaguri pictate pe față, care sărbătoresc, de parcă sunt la finala Campionatului european de fotbal, fiecare pahar băut la masa lor.

Noi, cei din Ibănești, ne-am orientat bine și nu suntem nevoiți să gătim nimic în nebunia asta. Avem cașcaval, telemea de Ibănești, cârnăciori uscați, șuncă și batoane de ciocolată Rom. Vedeta este pălinca de prună. Totuși, n-ar fi apreciată la adevărata ei valoare dacă n-ar fi Sebi care, în această seară, se întrece pe sine. Îmbrăcat în costum tradițional, invită, explică, servește, îndeamnă, încurajează. E peste tot. Cine intră pe mâna lui nu scapă fără o gură de jinars.

Ne aflăm la una dintre întâlnirile Charter of European Rural Communities, o organizație europeană a comunităților rurale, care include câte o comună din fiecare țară membră a Uniunii Europene. A fost înființată în 1989, la inițiativa localității Cissé, din Franța și, începând din 2007, România e reprezentată prin delegațiile comunei Ibănești (Mureș). Întâlnirile au loc de câteva ori pe an și se desfășoară de fiecare dată acasă la câte unul dintre membri. Organizația dorește strângerea relațiilor între cetățenii Europei, iar scopul ei este rezumat de sloganul „People meet people“ („Oameni întâlnesc oameni“). „E o experiență deosebită să întâlnești oamenii în mediul lor, să dormi în casa lor, să mănânci împreună cu ei, să vezi cum trăiesc – la ei, la țară“, spune Vasile Dumitru Dan, primarul Ibăneștiului. Prin activități comune, workshopuri, programe culturale, petreceri, seri culinare și, cel mai important, prin faptul că ești găzduit la localnici, cunoști oameni noi, legi prietenii și au loc schimburi de experiență.

Vincent Timko, gazda noastră din Poproc, a vrut neapărat să viziteze masa cu produsele românești. Ne-a gustat țuica, i-a plăcut, și apoi a plecat la „vânătoare“ de prieteni. Cum găsea unul, cum îl aducea la noi.”

- Autor: Adina Brânciulescu

 GALERIE FOTO

 
05.24.2017
De ce iubim Ibăneștiul
De ce iubim Ibăneștiul
În loc de prezentare: localnicii îți vorbesc despre Ibănești și de ce își iubesc iubesc comuna în care trăiesc. Aer curat, apă limpede, natură frumoasă, oameni mândri și sfătoși – iată o parte dintre lucrurile amintite.

Ibăneşti este o Românie în miniatură, frumos colorată, cu oameni cu suflet cald şi inimi nemărginite.

„Ibăneşti pentru mine este acasă ACASĂ – la propriu şi la figurat.
Fiind studentă, nu îmi petrec aici majoritatea timpului, însă atunci când, o lungă perioadă de timp nu trec pe acasă, şi, în final, vine momentul să o fac, odată trecută de tăbliţa cu inscripţia Ibăneşti, totul pare mai bun, mai frumos, mai cald. Iar când ajung acasă la părinţii mei, ei bine nu cred că trebuie să mai explic sentimentul!
Îmi plac oamenii din Ibănești căci,  deşi sunt la curent cu toată tehnologia şi tendinţele care ne acaparează vieţile, nu îşi uită obiceiurile, nu uită portul  tradiţional şi, cel mai important, nu uită că sunt români.
Și desigur, peisajul de indiviat îi face pe toţi cei care vin în Ibăneşti pentru prima dată să rămână impresionaţi şi să se îndrăgostească de el.
Aș mai avea o mulţime de motive pe care să le enumăr, dar mă voi opri aici. Pentru mine, comuna Ibăneşti este o Românie în miniatură, frumos colorată, cu oameni cu suflet cald şi inimi nemărginite.” (Alina Petra)

Oamenii-s mândri, făloși și harnici

„Iubesc comuna pentru ca este locul în care am copilarit, am crescut și în care m-am înrădăcinat, locul în care aerul este cel mai curat, apa cea mai limpede și munții cu brazii cei mai înalti, iar oameni-s mândrii, făloși și harnici.” (Nicoleta Man)

Locul unde trăiesc, dar mai ales oamenii din jurul meu îmi influențează foarte mult modul de a gândi și de a acționa

„Consătenii mei sunt oameni mândri și sfătoși și nu exagerez când spun că ceea ce-i caracterizează este bunătatea sufletului lor. Iar acesta este un lucru foarte mare! Atunci când viața le oferă ocazia să-și arate bunătatea, o fac cu prisosință. Nu mă refer neapărat la oamenii care au bani, și vorba aceea „au de unde da”, mă impresionează mai ales bătrânii care, deși au bani puțini, pe care de cele mai multe ori îi dau pe medicamente, dau o parte din agoniseala lor pentru cei aflați într-un necaz. Ș mai impresionanți sunt copiii, pe care-i cunosc foarte bine și care îmi sunt dragi pentru mărinimia lor. Așa sunt ei : oameni mici cu sufletul mare.

-Doamna, dar haideți să adunăm și noi bani!

-Lasă că au dat părinții și bunicii voștri.  ,

-Nu, că avem și noi de la colindat!

-Eu am de la ziua mea!

-Eu am adunați în pușculiță!

Dragii de ei! Cum vor să dea din ce au ei pentru cei aflați în suferință! Avem multe de învățat de la copii! Doar să ne facem timp să-i ascultăm și să-i înțelegem! Mă gândesc că vor deveni oameni de nădejde în viitor.

De ce-mi iubesc comuna ? Prima idee care mi-a venit a fost frumusețea locului unde este așezată. Dar în următorul moment am tresărit și m-am gândit că locurile acestea n-ar fi mare lucru fără oamenii care le înfrumusețează și mai mult. De multe ori mă întâlnesc cu oameni pe care-i cunosc doar din vedere, dar intră în vorbă cu mine și povestesc de parcă ne cunoaștem de o viață. Sunt prietenoși, sociabili, le place să povestescă despre bucuriile și necazurile lor (mai ales cei mai în vârstă). Apoi musai te întreabă de a cui ești, câți ani ai și ce face tatăl sau bunica ta, Simți că aparții locului și că ești dator să-l respecți.

Și natura e bogată și frumoasă în Ibănești. Nu pot să-mi imaginez altfel diminețile perfecte de vară, decât ieșind somnoroasă în curte pentru a respira aerul puternic, pentru a călca desculță prin rouă, pentru a auzi cântecul neîntrerupt al păsărilor. Și pentru ca tabloul să fie complet mai apare și câte un vecin pe care-l salut bucuroasă ,,Bună dimineața !” Și el îmi răspunde tot bucuros: ,, Bună o fost dimineața când m-am trezit io, pe la 5.” Că eu mă trezesc la ora 9 și se miră omul că tot cu bună dimineața îl salut. Așa e viața în comuna noastră, cu oameni harnici care se trezesc cu noaptea în cap. Cu oameni care te înveselesc și te fac să mai uiți de griji.” (Mariana Gliga)

„Aerul este foarte bun, oamenii sunt faini și avem cea mai bună apă pentru bere.” (Răzvan Matei)

Mulțumesc la Dumnezeu pentru că mi-a oferit șansa să mă nasc, să cresc și să trăiesc pe aceste meleaguri binecuvântate prin frumusetea lor și a oamenilor harnici și calzi la suflet!

„Aș avea de spus un roman întreg,  împărțit în două mari capitole ale vieții mele trăită pe aceste meleaguri: trecut și prezent!

Trecutul mi-l regăsesc în aceste împrejurimi, în satul Dulcea, unde m-am născut într-un început de iarnă al anului 1979, într-o familie modestă, fiind al patrulea copil (toți băieți) – eu sunt mezinul familiei, lucru care a contribuit poate cel mai mult pentru a rămâne în casa părintească și a mă numera printre băștinașii acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu! Să te naști și să trăiești în Ibănești, la poalele muntelui, unde aerul este de o puritate extremă, unde ești trezit dimineața de cântecul păsărelelor și unde izvoarele de munte îți oferă cea mai curată apă de izvor, acolo unde, pe timp de iarnă, vezi coșurile caselor fumegând, în timp ce străduțele laterale sunt pline de copii la saniuș și schii, unde vara oferă atâta verdeața și viață încât aș putea să spun că sunt și trăiesc în „tinda raiului”, că acesta este ,,locul împlinirilor”, din „cerul cel de pe pământ”, din „locul fericirii”. De aceea iubesc atât de mult satul meu natal!

Legat de prezent, nu poți să nu îți doresti să trăiești în mijlocul acestei comunități deoarece toate frumusețile și obiceiurile străvechi se împletesc perfect cu timpurile și știința modernă. Ce poate fi mai frumos decât să ieși în spatele curții să vezi iepurași, căprioare, să poți crește un animal în curte, să faci o pâine la cuptor și la câteva sute de metri să îți cumperi produse de la Profi, să mergi la bunici sau părinți, să mănânci  mămăligă și brânză, iar seara sa mergi la pensiune pentru o porție de papanași sau la pizzerie, să ai în satul tau uliță asfaltată, apă și canalizare, internet gratuit în zonele publice și în tot același timp să porți haine tradiționale, costum popular să te simți cu adevărat mândru că ești român! Mulțumesc la Dumnezeu pentru că mi-a oferit șansa să mă nasc, să cresc și să trăiesc pe aceste meleaguri binecuvântate prin frumusetea lor și a oamenilor harnici și calzi la suflet! Doamne ajută!” (Nicu Gliga)

Iubirea aceasta nu o poate distruge nimeni!
Locuiesc în Ibanesti, azi multi se lauda cu asta. Ideea este ca aici mă cunoaște fiecare fir de iarbă, mă cunosc dealurile, potecile, râurile și pâraiele pe care, copii fiind, poposeam când ne întorceam de la școală.

Lumea (oamenii) era simplă, oamenii căutau sa te înveselească, fiecare om era apreciat pentru ceea ce este, uneori mă flata cât de mult mă apreciau, copil fiind. Noi, copiii de atunci, nu eram invidioși pentru că eram egali, aveam hainele la fel, jucării la fel. Cei care erau mai buni la carte erau apreciati, dar niciodată n-am simțit urmă de reproș sau invidie. Și aveam atâția prieteni! De aceea mi-e drag de Ibănești, pentru că mă hrănesc cu aceste amintiri. Și unde să fie mai frumos dacă nu acolo unde toți îți înțeleg limba, acolo unde ai trăit cele mai frumoase momente ale vieții, acolo unde, până la 18 ani, nu ai știut ce e plânsul, ce e tristețea. Toate acestea te țin în viață si iubirea aceasta nu o poate distruge nimeni! (Elena Cofariu)

Tu cum ți-ai descrie comuna, ce lucruri ai scoate în față dacă ar trebui să o prezinți cuiva care o vizitează pentru prima oară?

 

– Autor: Adina Brânciulescu

 

10.15.2017
Date și statistici. Locuitori, vârstă, venituri
Date și statistici. Locuitori, vârstă, venituri
Informații privind populația comunei Ibănești și structura acesteia, în funcție de vârstă, confesiuni, etnie, terenuri, gospodării și venituri, conform Recensământului populației și al locuințelor, din anul 2011.

Suprafața ocupată de terenuri este de 31.890 ha: 30.590 ha sunt terenuri agricole (teren arabil, pășuni, fânețe și pădure) și 1.300 ha reprezintă teren intravilan.

Populația stabilă, conform Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011, este de 4.357 locuitori.

Ponderea populației vârstnice depășește cu aproximativ 7% ponderea populației tinere, cel mai mare procent fiind ocupat de populația cu vârstă mijlocie și cu putere de muncă, respectiv 62,02%.

Venitul mediu: 1.200 lei

Șomaj: 4,5%

Din punct de vedere etnic, populația este formată majoritar din români, în proporție de 97,93%. Maghiari: 0,18% maghiari, iar pentru 1,88% din total nu există informații disponibile cu privire la apartenența etnică.

Structurarea populației comunei Ibănești după limba vorbită respectă în linii generale, structura etnică, astfel populația majoritară alcătuită din români determină și populația majoritară vorbitoare de limbă română, respectiv 97,98%.

Din punct de vedere a structurii confesionale, populația este majoritar de credință ortodoxă, respectiv 88%, greco-catolicii deținând următorul procent semnificativ, 5%. Celelalte confesiuni declarate dețin procente de sub 5%, respectiv: penticostali 1%, adventiști de ziua a șaptea 3%, alte religii 1%, iar pentru 2% din populație nu există informații cu privire la apartenența religioasă.

Gospodării

Cu venituri peste medie: 40%

Cu acces la internet: 65%

Cu computer personal: 60%

Cu cel puțin o mașină: 50%

 

 


 

07.24.2017
Satele comunei și etimologia denumirilor
Satele comunei și etimologia denumirilor
Situată la 20 km est de oraşul Reghin și la 58 km nord de Sovata, în Depresiunea Gurghiului, pe cursul superior al râului Gurghiu, Ibănești a are în componență 10 sate, sediul administrativ fiind în Ibănești.
 

În continuare, este prezentată originea denumirilor celor zece sate componente.

Blidireasa - Originea numelui provine de la o ocupaţie tradiţională „blidar” = „olar” – „blidireasă” = femeie care face blide (farfurii din lut), poreclă împrumutată de localitate şi de împrejurimi.

Brădețelu - Termen derivat de substantivul colectiv „brădet” + sufixul diminutival – el, sat ce se situează la poalele unei păduri de brad.

Dulcea - Denumirea satului provine de la pârâul cu acelaşi nume – apa acestui pârâu fiind lipsită de unele sărări, este „dulce”.

Ibănești - Termen de origine slavă cu următoarea evoluţie fonetică Liuban – Luban – Lubăneasa – Ibăneşti: În 1453 localitatea se numea Lybanfalva; actuala denumire o întâlnim începând cu anul 1850.

  • Isticeu - Localitate aparţinătoare satului Ibăneşti, nu figurează ca unitate administrativă (sat) a comunei Ibăneşti. Numele de Isticeu îl poartă şi pârâul care traversează satul în drumul său spre vărsare în Râul Gurghiu.
  • Pietroasa - Loc cu multă piatră, stânci, roci vulcanice măcinate de ape sunt prezente printre locurile de fâneţe sau păşuni. Casele din Pietroasa aparţin satului Ibăneşti şi Ibăneşti Pădure. 

Ibănești Pădure (Podu Runcului) - Termen de origine latină runcus (lat.) = „defrişare” sau „cusătură” un loc într-o pădure, curăţat de arbori, de mărăcini, pentru a putea fi cultivat.

Lăpușna – nume dat localității după pârâul omonim ce izvorăște de la poalele Muntelui Bătrâna și traversează localitatea.

Pârâul Mare - Toponimicul desemnează o realitate, pârâul ce trece printre casele satului, în timpul ploilor torenţiale se revarsă.

Tireu - Satul poartă numele Pârâului Tireu, afluent al Râului Gurghiu.

Tisieu - Satul poartă numele Pârâului Tisieu, afluent al Râului Gurghiu.

Zimți - Denumirea satului provine de la terenul accidentat. Dealurile alternează cu pâraiele repezi care au „săpat” văi adânci sub forma unor „zimţi”.

Stema comunei Ibănești

Stema comunei Ibănești, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară, în câmp albastru, se află trei brazi de argint.

În vârful scutului, în câmp rosu, se află un cap de cerb de aur.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Brâul undat simbolizează râul Gurghiu. Brazii și capul de cerb reprezintă bogăția silvică și cinegetică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

05.24.2017
Sondaj
Sondaj
Datele au fost culese în teren de un număr de opt operatori specializați și instruiți pentru această activitate. Aplicarea s-a desfășurat în trei zile: 9, 10 si 11 martie 2016. Sondajul a fost realizat prin metoda directă (interviu față în față).

Datele au fost culese pe baza unui chestionar aplicat la domiciliul respondenților, cu întrebări deschise și întrebări închise. În chestionar au fost folosite și întrebări de opinie sau atitudine. S-au vizat aspecte ce ţin de universul interior al locuitorului cum ar fi părerile, aşteptările, evaluările, ataşamentul faţă de valori. Persoanele incluse în eșantion au fost selectate într-un mod științific și validat științific astfel încât șansele fiecărui cetățean de a fi inclus în sondaj să fie egale. Eșantionarea populației a dus la extrapolarea rezultatelor obținute de la indivizii selectati la intreaga populatie vizata. Din totalul celor 341 de chestionare aplicate au fost selctate și validate 300 de chestionare, care au fost declarate corecte și valide. Criteriile de vaidare a unui chestionar au fost următoarele: existența unui răspuns la toate întrebările chestionarului și rata cât mai mică de nonrăspunsuri. Raportat la o populație de 4.357 de locuitori, cf. recensământ INS 2011 http://www.mures.insse.ro/main.php?id=496 , considerăm marja de eroare la 3,2%.

Vezi rezultatele sondajului aici: SONDAJ IBĂNEȘTI, MUREȘ, MARTIE 2016

05.24.2017
Istoric si situri arheologice
Istoric si situri arheologice
Vestigiile arheologice descoperite pe raza comunei dovedesc locuirea Ibăneștiului încă din neolitic, iar în 1453 este prima atestare documentară a localității Ibănești.

Cronologie

1453 -  prima atestare documentară a localității Ibănești.

1599–1600 - locuitorii din Ibănești se alătură companiei lui Mihai Viteazul din Moldova.

1704–1708 - locuitorii îl sprijină pe Francisc Rákóczi al II-lea.

1848–1849 - locuitorii Văii Gurghiului au făcut parte din Legiunea a XII–a condusă de Constantin Roman Vivu; și-au trimis reprezentanți la Marea Adunare a Românilor din Transilvania de la Blaj (15-17 mai 1848).

– În timpul dramaticelor evenimente din februarie–martie 1849 au fost uciși din Ibănești Dan Toader, Dan Ioan, Dan Filip, Petra Ion, Petra Pintilie, Todoran Iacob, Todoran Mihai, Todoran Precup, Gliga Vasilica, Chirteș Vasilica, Ceușan Dumitru, Dan Teodor, Todoran Oanea, Todoran Aana, Grigore Pop și alții.

1877–1878 - Războiul de Independență al României: Nicolae Petra–Petrescu participă voluntar la războiul din Balcani; 30 de contribuabili din Ibănești sprijină prin donații dotarea armatei române cu suma totală de 16 florini și 10 cruceri, 2 taleri și 2 merindare.

1892 - MEMORANDUMUL - participă din Ibănești Ion Racoțean.

1914–1918 - Primul război mondial - lupte grele se dau în Valea Gurghiului între 5 septembrie și 4 octombrie 1916

1932 - S-a ridicat „Monumentul Eroilor” din Ibănești cu sprijinul financiar al Dr. Eugen Nicoară, președinte al Despărțământului A.S.T.R.A – Reghin, fiu al Ibăneștiului.

28 octombrie 1918 / 10 noiembrie 1918 - Consiliul Național Român și Garda Națională Română din Ibănești.

1 decembrie 1918 - Marea Adunare Națională de la Alba Iulia – participă din Ibănești David Todoran, Dumitru Matei, Gliga Nicolae, Izidor Hărșan, Dumitru Măriuțăului, Pop Ioan a Gorii, Dumitru Cofar.

1921 - Reforma agrară - sunt împroprietăriți din Ibănești din teritoriul statului „Lunca Iepuri” și „Lunca Zâmți” invalizii, văduvele și orfanii de război, cu suprafața de 10 iugăre și 6 stânjeni.

1931 - Pădurea comunală Ibănești avea suprafața de 2.508 iugăre.

12 septembrie 1944 - se dau lupte grele în Ibănești; în satul Dulcea a funcționat un spital pentru răniți, unde au fost îngrijiți aproximativ 2.000 de răniți români și sovietici.

20 martie 1990 - Cofariu Mihăilă din Ibănești nr. 380 este bătut bestial în tragicele evenimente care au avut loc în Târgu Mureș. cunoscut ca și Conflictul interetnic de la Târgu Mureș.

Conform Repertoriului Arheologic Naţional, la nivelul comunei Ibănești, sunt înregistrate 4 situri:

Turnul roman de supraveghere “Cetăţuia Mică” (turn, fortificație, epoca romană) Punct situat pe o culme de deal cu bună vizibilitate spre valea Gurghiului, la cca. 2 km sud de vatra satului. Aici a fost cercetat un turn de supraveghere roman. Construcţia se prezenta sub forma unei fortificaţii patrulatere (25 x 17 m). Pe laturi avea un val de pământ, consolidat cu piatră, mărginit pe unele laturi de şanţuri. Există urme de edificii și cărămizi, ceramică romană, cărbune, resturi osteologice, fragmente de chirpic.

Aşezarea neolitică “Piatra Orşovei" (așezare, locuire civilă, neolitic) Punct situat la circa 3 km S-SE de şcoala generală. În vârful punctului – o mică platformă, aproape netedă, înconjurată dinspre N, V, S de prăpăstii.

Aşezarea preistorică “Pietroasa” (așezare, locuire civilă, preistorie) Este menţionată o aşezare preistorică cu numeroase fragmente ceramice. Probabil din acest punct provine şi o urnă mică, cu capac cu patru găuri şi o urnă mare cu două toarte, descoperite într-o groapă cu pietre plate.

Aşezarea culturii Coţofeni “Pietroasa-Isticeu” (așezare, locuire civilă, epoca bronzului) Din acest punct provin un topor din piatră, şlefuit şi perforat realizat din granit şi fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni.

05.24.2017
Cadrul natural
Cadrul natural
Așezare de munte, cu o biodiversitate impresionantă, comuna Ibăneşti se află la 20 km spre răsărit de oraşul Reghin, în Depresiunea Gurghiului, pe cursul superior al râului Gurghiu, în județul Mureș.

Din anul 1968 comuna Ibăneşti este alcătuită din zece sate: Ibăneşti, Blidireasa, Brădeţelu, Dulcea, Ibăneşti Pădure, Lăpuşna, Pârîu Mare, Tireu, Tisieu şi Zimţi.

Suprafaţa comunei Ibăneşti era în anul 1980 de 29.906 ha, din care 26.541 ha erau păduri.

Aşezare liniştită de munte în stilul câmpulungurilor şi de o frumuseţe asemănătoare cu Rucărul sau Dragoslavele, cu o lungime de 11,35 km. Se învecinează în partea de răsărit cu judeţul Harghita, la sud cu ţinutul Sovatei, comuna Chiheru de Jos, la vest cu comuna Gurghiu și spre nord cu comunele Hodac, Stânceni şi Lunca Bradului.

Relieful e deosebit de felurit. Valea pe care este situată comuna Ibăneşti, poartă denumirea maiestuoasei corole a Munţilor Gurghiu. În limitele comunei sunt cuprinse masivele Fâncel (1684m), Bătrâna (1634m), Tătarca (1688m) şi Vârful Saca (1777m) care până la cota de 1600m poate fi urcat cu maşini de transport sau alt gen de maşini pe drumul forestier ce se avântă apoi spre sud-vest până-n Sovata.

Reţeaua hidrografică din aceste masive şi de pe întreaga zonă a Văii Gurghiului este colectată de apele Gurghiului. De sub masivele Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpuşna şi frumoasa Creanga Albă, iar Frăţileasa, Găinuşa, Tătarca cu frumoasa ei legendă şi Drăguşa lasă să iasă pline de energie toţi afluenţii Secuieului care-şi au obârşia sub Vârful Saca Mare şi care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i şi vărsându-i în Valea Lăpuşnei; care împreună cu Gâtea şi Meşteriţa pe dreapta, Sebeşul pe stânga, croiesc frumosul drum şi dau naştere Văii Gurghiului care adună: Pârâul Nergu, Fâncel, Fătăciuniţa, Tisieu, Tireu, Isticeu, Valea Caşvei, pe dreapta, iar în stânga Călin, Sirodul, Prislopul, Bucin, Floreşti, Dulcea, Pietroasa şi Orşova, ca să le ducă şi să le lase în Mureş.

Cea mai mare suprafaţă a comunei aparţine climei „muntelui şi dealului” cu uşoare diferenţieri de la est la vest. Izotermele anuale sunt cuprinse în medie între 6º+8ºC. Ploile din zona Fâncel, punctul maxim al precipitaţiilor, sunt de 1244,2 mm anual. Iarna precipitaţiile sunt bogate, stratul de zăpadă în munţi atingând grosimea de 0,75 m – 2,5 m. (în anul 1975/1976).

Vegetaţia este foarte diferită: În bazinul morfohidrografic al Gurghiului, vegetaţia prezintă o etajare în funcţie de altitudine, pădurile acestui bazin ocupând mai mult de jumătate din suprafaţa lui, gradul de împădurire a bazinului fiind de peste 60%. Pădurile din cadrul acestui bazin prezintă o etajare în funcţie de climat şi de altitudine: până la înălţimea de 600 m domină foioasele, între 600-1.000 m se găsesc răşinoase în amestec cu foioase (etajul dominant), în timp ce răşinoasele pure se află la altitudini de peste 1.000 de metri. Speciile dominante sunt fagul şi molidul.
Pe lângă cele menționate mai sus mai pot fi menționați arbori și arbuști (bradul alb, fagul, molidul, alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul), plante medicinale (măcieşul, socul, izma sunt folosite în tratamentul diferitelor boli) și plante perene (narcise, bulbuci, garofiţe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei şi căldăruşe).
 

Fauna este constituită din mulţi cerbi, cerbul lăptar, râsul, jderul, mistreţul, lupul, căpriorul, cocoşul de munte, buha, huhurezul ş.a. în apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac şi ţipar.

Zone Protejate: Rezervația naturală de molid de rezonanţă Lăpuşna, Parcul Natural de Interes Național Seaca.

 

07.31.2017