Istoric si situri arheologice

Istoric si situri arheologice
FOTO: Casa Ibănești, de la Fâncel


Vestigiile arheologice descoperite pe raza comunei dovedesc locuirea Ibăneștiului încă din neolitic, iar în 1453 este prima atestare documentară a localității Ibănești.

Cronologie

1453 -  prima atestare documentară a localității Ibănești.

1599–1600 - locuitorii din Ibănești se alătură companiei lui Mihai Viteazul din Moldova.

1704–1708 - locuitorii îl sprijină pe Francisc Rákóczi al II-lea.

1848–1849 - locuitorii Văii Gurghiului au făcut parte din Legiunea a XII–a condusă de Constantin Roman Vivu; și-au trimis reprezentanți la Marea Adunare a Românilor din Transilvania de la Blaj (15-17 mai 1848).

– În timpul dramaticelor evenimente din februarie–martie 1849 au fost uciși din Ibănești Dan Toader, Dan Ioan, Dan Filip, Petra Ion, Petra Pintilie, Todoran Iacob, Todoran Mihai, Todoran Precup, Gliga Vasilica, Chirteș Vasilica, Ceușan Dumitru, Dan Teodor, Todoran Oanea, Todoran Aana, Grigore Pop și alții.

1877–1878 - Războiul de Independență al României: Nicolae Petra–Petrescu participă voluntar la războiul din Balcani; 30 de contribuabili din Ibănești sprijină prin donații dotarea armatei române cu suma totală de 16 florini și 10 cruceri, 2 taleri și 2 merindare.

1892 - MEMORANDUMUL - participă din Ibănești Ion Racoțean.

1914–1918 - Primul război mondial - lupte grele se dau în Valea Gurghiului între 5 septembrie și 4 octombrie 1916

1932 - S-a ridicat „Monumentul Eroilor” din Ibănești cu sprijinul financiar al Dr. Eugen Nicoară, președinte al Despărțământului A.S.T.R.A – Reghin, fiu al Ibăneștiului.

28 octombrie 1918 / 10 noiembrie 1918 - Consiliul Național Român și Garda Națională Română din Ibănești.

1 decembrie 1918 - Marea Adunare Națională de la Alba Iulia – participă din Ibănești David Todoran, Dumitru Matei, Gliga Nicolae, Izidor Hărșan, Dumitru Măriuțăului, Pop Ioan a Gorii, Dumitru Cofar.

1921 - Reforma agrară - sunt împroprietăriți din Ibănești din teritoriul statului „Lunca Iepuri” și „Lunca Zâmți” invalizii, văduvele și orfanii de război, cu suprafața de 10 iugăre și 6 stânjeni.

1931 - Pădurea comunală Ibănești avea suprafața de 2.508 iugăre.

12 septembrie 1944 - se dau lupte grele în Ibănești; în satul Dulcea a funcționat un spital pentru răniți, unde au fost îngrijiți aproximativ 2.000 de răniți români și sovietici.

20 martie 1990 - Cofariu Mihăilă din Ibănești nr. 380 este bătut bestial în tragicele evenimente care au avut loc în Târgu Mureș. cunoscut ca și Conflictul interetnic de la Târgu Mureș.

Conform Repertoriului Arheologic Naţional, la nivelul comunei Ibănești, sunt înregistrate 4 situri:

Turnul roman de supraveghere “Cetăţuia Mică” (turn, fortificație, epoca romană) Punct situat pe o culme de deal cu bună vizibilitate spre valea Gurghiului, la cca. 2 km sud de vatra satului. Aici a fost cercetat un turn de supraveghere roman. Construcţia se prezenta sub forma unei fortificaţii patrulatere (25 x 17 m). Pe laturi avea un val de pământ, consolidat cu piatră, mărginit pe unele laturi de şanţuri. Există urme de edificii și cărămizi, ceramică romană, cărbune, resturi osteologice, fragmente de chirpic.

Aşezarea neolitică “Piatra Orşovei" (așezare, locuire civilă, neolitic) Punct situat la circa 3 km S-SE de şcoala generală. În vârful punctului – o mică platformă, aproape netedă, înconjurată dinspre N, V, S de prăpăstii.

Aşezarea preistorică “Pietroasa” (așezare, locuire civilă, preistorie) Este menţionată o aşezare preistorică cu numeroase fragmente ceramice. Probabil din acest punct provine şi o urnă mică, cu capac cu patru găuri şi o urnă mare cu două toarte, descoperite într-o groapă cu pietre plate.

Aşezarea culturii Coţofeni “Pietroasa-Isticeu” (așezare, locuire civilă, epoca bronzului) Din acest punct provin un topor din piatră, şlefuit şi perforat realizat din granit şi fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni.