Ibănești, 2017: identitate locală și globalizare

Ibănești, 2017: identitate locală și globalizare
FOTO: Panoramă Munții Gurghiului


Dedesubtul perdelelor de ceață care învăluie coroana împădurită a dealurilor înalte, o turmă de oi paște în tihnă. Case răzlețe urcă pe văile ce taie dealurile până hăt-departe, tocmai unde începe pădurea.

Prin aceste locuri, căprioarele fac salturi lungi prin grădini și vulpea se furișează prin ogrăzi. De sărbători și la evenimente speciale, oamenii se mai îmbracă încă în costume tradiționale, iar când se ține un obicei, cum ar fi Rusaliile și ieșirea în țarină, ai impresia că ai devenit un personaj dintr-o pictură renascentistă a flamandului Pieter Brugel cel Bătrân (supranumit "Brugel al Țăranilor"), pentru care lumea satului și țăranii erau principala sursă de inspirație. 

E frumos, atemporal și bucolic locul descris. Este chiar comuna noastră - liniștită, înconjurată de natură, cu oameni care țin la tradiții. Dar cu toată frumusețea și liniștea pe care o emană, Ibănești nu este un colț rupt de realitate. Este un loc supus, ca multe altele, influențelor exterioare și schimbărilor și, pe măsură ce acestea sunt tot mai multe și presiunea lor tot mai intensă, devine din ce în ce mai dificil să mergem înainte și, în același timp, să păstrăm elementele care ne definesc. Prin urmare, poate globalizarea, realitatea secolului XXI, să meargă mână-n mână cu identitatea și inițiativele locale - aceasta este întrebarea și, de ce nu, provocarea.

De la "Drumul Mătăsii" la globalizarea secolului XXI

Una dintre definițiile date globalizării ar fi că reprezintă ansamblul fenomenelor ce apar ca urmare a deschiderii economiilor spre mărfuri și capitaluri străine. De aici, avem ca efect principal creșterea interdependenței economice a țărilor din întreaga lume. Alte efecte: modificări în toate domeniile vieții, inclusiv politic, social, cultural, tehnologic. 

Realitate a secolului XXI, globalizarea nu e deloc nouă. De mii de ani, oamenii cumpără și apoi vând marfa în țări îndepărtate pentru a obține profit. Un exemplu este Drumul Mătăsii care a legat China și Europa, un model de comerț internațional care a dus și la schimburi culturale, putând fi considerat o formă incipientă de globalizare. În prezent însă internetul, rețelele de socializare, altfel spus, rapiditatea cu care se transmit informațiile, au intensificat acest fenomen, l-au impus la scară mondială, influențând comunitățile de peste tot, fie că e vorba de mediu urban, fie rural.

Oponenții globalizării, care nu sunt puțini, spun că aceasta reprezină o uniformizare, o amenințare pentru diversitatea culturală, globalizarea fiind responsabilă pentru distrugerea limbilor, a economiilor și tradițiilor locale. Prin urmare, pot face față acestui tăvălug uniformizator identitatea, tradițiile, obiceiurile, inițiative locale?

Pentru asta avem nevoie de o comunitate matură, cu istorie și cu identitate bine conturată care să poată primi influențele exterioare, indispensabile dezvoltării, fără a renunța la elementele care o definesc, să păstrăm echilbrul între ceea ce adoptăm, pe de o parte, și ceea ce avem deja, pe de altă parte, să fim selectivi în alegerile pe care le facem, să ne ghidăm după o busolă a valorilor. În caz contrar, pericolul este să rămânem vulnerabili în fața schimbărilor și noutăților care ne asaltează (nu toate bune, nu toate de calitate), să renunțăm la repere "demodate", "depășite" (dar corecte și valabile) pentru a înghiți pe nemestecate ceea ce ni se servește pe tavă.

Ibănești 2017: Portret în 5 puncte

Natură diversă, respect pentru tradiții și obiceiuri, inițiative locale și culturale, deschidere spre alte țări europene - sunt cinci aspecte care ne definesc comuna și pe care le voi trece în continuare în revistă. Nu sunt noutăți, le știm cu toții, le vedem, participăm la ele, dar tocmai pentru că ne-am obișnuit cu ele, uităm să le prețuim la adevărata valoare. Până la urmă, este absolut normal ca atunci când trăiești într-un loc frumos să te obișnuiești cu acesta într-atât încât nu-i mai observi frumusețea. Dar, într-o perioadă în care în unele părți ale lumii identitatea locală a devenit atât de fragilă, este bine să ne întoarcem din când în când la aceste lucruri, să privim cu îngăduință, nu critic, în jur și în noi, spre lucrurile valoroase, care ne definesc. 

Natură generoasă

Diversitatea reliefului (munți, dealuri, lunci și platouri) și diferențele mari de altitudine - de la 370 de metri, la confluența Gurghiului cu Mureșul, la Reghin, urci la 1.200 de metri altitudine, la poalele culmii Cristigiu, de unde izvorăște Gurghiul, și la 1.777 de metri, la Vârful Saca, cel mai înalt punct al zonei - au modelat un ținut al contrastelor. Palierele diferite de altitudine oferă condiții de viață pentru multe specii de animale și o vegetație diversă, cu etajare în funcție de altitudine. În limitele comunei sunt cuprinse masivele Fâncel (1.684m), Bătrâna (1.634m), Tătarca (1.688m) şi Vârful Saca (1.777m).

Tradiții și obiceiuri

Ieșirea în țarină de Rusalii și alte sărbători, evenimentele și serbările sunt de fiecare dată ocazii de a purta costumele tradiționale și de a respecta vechi obiceiuri. Ansamblul "Ibășteana" duce cu mândrie prin țară numele de Ibănești și jocurile locului, precum "Brâul fetelor", "Bărbuncul", "Fecioreasca", "Bătrâneasca". Ansamblul vocal "Astea-s Ibăștencele", fondat în 2016, are deja un bogat repertoriu, inclusiv o șezătoare, și este invitat la evenimente cu specific tradițional. 

Se întâmplă deseori ca termenul tradițional să fie considerat antonim pentru evoluție, sinonim cu "trecut", cu ceea ce este demodat, nu se mai poartă, nu mai este valabil, ceva frumos, poate chiar exotic pentru unii, demn de admirat și fotografiat, ceva ce te duce cu gândul la un pitoresc muzeu al satului și... cam atât. Dar tradițiile și obiceiurile sunt vii, ele reprezintă o sursă de cunoștințe și de experiențe la care ne putem raporta oricând, sunt un valoros bagaj de norme și informații, care au fost respectate, aplicate de-a lungul timpului și, prin urmare, testate și validate de generațiile anterioare. Reprezintă experiențe care ne sunt transmise de cei de dinaintea noastră și de care ne putem folosi. “Trăim într-o lume nesigură, în care totul se măsoară în bani. Am vrut să demonstrez că atunci când nu mai ai nimic, poți să te bazezi pe acest miracol care merită protejat: lumea satului românesc“, mi-a spus irlandezul Peter Hurley, explicându-mi scopul călătoriei de 650 km pe care o făcut-o în iarna lui 2012, pe jos, fără niciun ban în buzunar, de la Săpânța la București. Lucrurile se schimbă mereu, ritmul apariției invențiilor este amețitor, se impun noi tehnologii, banii sunt pentru mulți măsura bunăstării și a fericirii și, tocmai de aceea, tradițiile devin și mai importante. Ele vin ca un element de stabilitate, cultivă un sentiment de apartenență și de siguranță. Mesajul lor poate fi sintetizat într-un singur cuvânt: "Amintește-ți!" - crește, dezvoltă-te, dar nu uita cine ești, de unde te tragi, ce bagaj de informații/ experiențe/ practici ai, nu căuta să te descotorosești rapid de ele, ci folosește-te de ele cu înțelepciune.

Inițiativele locale

Sunt semnul că o comunitate este vie, că în interiorul ei există efervescență, că se dezvoltă, că nu este doar un punct de plecare spre oraș ci, dimpotrivă, că este un teren fertil pentru proiecte de dezvoltare. În Ibănești avem fabrica Mirdatod și numeroasele ei sortimente de brânză, inclusiv "Telemeaua de Ibănești". Fiind un produs 100% local - materiile prime provin numai din această arie geografică (lapte din Ibănești, Hodac, Gurghiu), iar producerea, procesarea și prepararea au loc aici, “Telemeaua de Ibănești” a obținut pe data de 13 martie 2016, recunoașterea în Uniunea Europeană ca produs tradițional românesc, cu Denumire de Origine Protejată (DOP). Mai sunt  inițiativa curajoasă a profesorului Dumitru Matei cu berea nefiltrată Lăpușna, bere blondă și mai nou, sortiment de bere roșie, cu mai multe tipuri de maț caramelizat, pensiunea "Ovidiu și Paula", un reper în materie de cazare pe Valea Gurghiului, dar și apicultori, producători de legume, flori, brutăria Bozon, Florăria "Boutique L Style", Cofetăria Rodis Cake etc (treptat, vor fi prezentate în secțiunea Inițiative Locale). 

Inițiative culturale 

Cele trei cămine culturale, sala de manifestări din Isticeu, biblioteca găzduiesc evenimente, spectacole, serbări ale elevilor și manifestări culturale. Sfârșitul de an școlar a fost pentru elevii grădiniței și din clasele 1-3 de la Isticeu prilej de a purta costume tradiționale, de a cânta, de a aduce în fața publicului strigături și obiceiuri. La  căminul cultural din Ibănești Sat au avut recent loc două lansări de carte, "Vis creț pe Gurghiu", de Carmen-Ioana Frandeș și "De la lume adunate", de Mihai Teodor Nașca. Tot aici funcționează un muzeu cu exponate  tradiționale -  cămăși, costume, obiecte vechi de uz casnic, piese de mobilier, inclusiv un costum tradițional cu o vechime de peste 150 de ani. 

Deschidere europeană 

Charter of European Rural Communities este o organizație europeană cu 28 de membri – câte o localitate rurală din fiecare țară UE, fondată în 1989, la inițiativa comunei Cisse (Franța). România face parte din aceasta din anul 2007, fiind reprezentată de atunci de comuna noastră. Sub sloganul „Oameni întâlnesc oameni” („People Meet People”), în cadrul acesteia se organizează întâlniri al căror scop este stimularea cooperării, a schimbului de experiență, cunoașterea modului de viață din comunități din alte țări. Întâlnirile, care au ca subiecte de discuție teme de actualitate, se organizează „acasă” la fiecare dintre cei 28 de membri. Mai amintesc stâna "europeană" din Poiana Obârșii, una dintre cele șase locații din România în care au fost construite stâne la standarde europene, în cadrul proiectului "Modele agricole sustenabile pentru zona muntoasă", finanțat de către guvernul Elveției. S-au avut în vedere: maxima igienă alimentară, confortul animalelor, refacerea covorului ierbos, independență energetică, cursuri de formare profesională, precum și valorificarea produsului final printr-un brand - "De La Munte". 

Toate aceste elemente ne direcționează spre răspunsul la întrebarea de început - da, putem să ne păstrăm identitatea, tradițiile și să fim, în același timp, conectați la realitățile secolului nostru. Nu sunt vorbe-n vânt, noi avem deja ceva ce alții fie nu au (de aceea caută să-și inventeze sărbători, tradiții sau simboluri), fie au pierdut - pe Valea Gurghiului suntem înconjurați de natură, tradițiile sunt încă vii și purtăm cu drag costumul popular, avem inițiative locale, evenimente culturale, fără a ne lipsi însă deschiderea spre nou. Nu trebuie decât să fim conștienți de valoarea acestor lucruri, să fim mândri de ele și să le păstrăm.

"Cred în conceptul de România rurală, cred în conceptul de valoare, cred în satul viu ca o sursă vitală de inspirație artistică, o sursă de mâncare extraordinar de sănătoasă, o sursă de venit (prin mâncare, prin turism, prin cultură), o sursă de mândrie, o sursă de speranță. În Europa nu există așa ceva. Nu există în Europa ce aveți în România." (Peter Hurley, în documentarul Discover Romania with Peter Hurley, realizat de Agerpress)

- Autor: Adina Brânciulescu