Costumele populare, dansurile și cântecele din Ibănești - la loc de cinste în România și Republica Moldova

Costumele populare, dansurile și cântecele din Ibănești - la loc de cinste în România și Republica Moldova
FOTO: Repetiții pentru programul artistic care va fi susținut în Republica Moldova


Sunt zile de sărbătoare pentru costumele populare, tradițiile și cântecele zonei noastre care sunt promovate, în această perioadă, în cadrul unor evenimente cultural-folclorice desfășurate în România și Republica Moldova.

Festivalului Neamului Ștefan cel Mare și Sfânt, 27 iunie-2 iulie

O delegație a comunei Ibănești va duce frumusețea dansului, a costumului tradițional și a cântecelor de pe Valea Gurghiului pe scenele din Chișinău, Cricova și Vadul lui Vodă, din Republica Moldova, în cadrul celei de-a V-a ediții a “Festivalului Neamului ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT”. Participarea la ediția dedicată în acest an Centenarului Marii Uniri se face cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local al Comunei Ibănești, iar programul, intitulat "Suflet geamăn de român", include cântece din zona Ibăneștiului și cântece patriotice în interpretarea grupului vocal “Ecou din Ibănești”, o suită de dansuri tradiționale, un moment instrumental (saxofon și clarinet). În plus, vocea și melodiile îndrăgitei Florina Oprea vor bucura, cu siguranță, sufletele celor prezenți.

Sărbătoarea iei și a portului popular la Sadu, 24 iunie

"Ia este cămașa albă, cu poveste", spune Andreea Tănăsescu, fondatoarea comunității online "La Blouse Roumaine", cea care a dat startul unui eveniment care a devenit, încă din primul an, o sărbătoare internațională a iei - Ziua Universală a Iei, celebrată cu ocazia Sânzienelor. Este cămașa cu poveste, pentru că, în trecut, femeia cosea pe cămașă motive care erau semne de belșug, noroc, sănătate și protecție, iar modelele îndeplineau astfel mai mult decât o funcție estetică. Nu erau doar modele și flori cusute sau brodate ori îmbinări meșteșugite de culori, ci transmiteau un mesaj, deveneau un limbaj cusut pe cămașă. Pe vechile ii regăsim, astfel, semne purtătoare de sensuri, precum romburi (simboluri ale fertilității), coarnele berbecului și cârligul ciobanului (reprezentând puterea, forța, energia și regenerarea), dar pot fi motive cosmice, precum stelele, sau coloane care simbolizează legătura dintre cer și pământ sau motive avimorfe.

Cămașa veche și mândră, cu mărgele viu colorate, cusută pe pânză de casă, din colecția Dorinei Farcaș și-a spus povestea la "Sărbătoarea iei și a portului popular", de la Sadu (jud. Sibiu) și a câștigat locul II la concursul „Cea mai frumoasă ie”. Emoționată, Dorina Farcaș și-a prezentat cămasa încrețită cu modelul „pătrunjălul”, urmat de un gard lucrat cu acul de petele, strânsă la gât cu cănaci, cu ciupag în față și model de-a lungul mânecii care este încrețită în partea de jos cu lunceț, după care urmează fodorii pe marginea cărora sunt colțișori lucrați cu acul de petele.

Frumusețea, armonia și arhitectura cămășilor tradiționale din Ibănești, „șurțul cu piană”, cu cromatică vie, au fost purtate și arătate cu mândrie la parada portului de la Sadu de Dorina Farcaș, Nicoleta Man, Ingrid Dan, Doris Farcaș, Delia Gliga, Todoran Rafila, Maria Gliga și Elena Pop.

Cununa grâului la Sânpetru de Câmpie, 23 iunie

Sâmbătă, 23 iunie, la Sânpetru de Câmpie a avut loc ediția a IV-a a evenimentului "Cununa grâului", o reeditare a momentului secerișului. "La țară, mai demult, în această perioadă, oamenii se pregăteau de secerișul grâului. Chiar dacă în mare parte această tradiție s-a pierdut, obiceiul rămâne unul dintre cele mai importante evenimente din lumea satului. În majoritatea satelor din Transilvania, oamenii înstăriți făceau clacă la secerat, adică erau chemați fete și feciori din sat ca să-i ajute la strânsul grâului. Claca avea loc, de obicei, într-o sărbătoare de peste săptămână. Astfel, cei chemați la secerat, veneau la gazdă dimineața devreme și, după ce erau omeniți cu mâncare și băutură, se duceau în hotar, unde era holda. Fetele secerau iar feciorii în urma lor legau snopii. Apoi feciorii mergeau în pădure, tăiau pari de clăi. În timpul seceratului, femeile glumeau și povesteau ce s-o mai întâmplat prin sat, care cu care se întâlnește și cine face nuntă până la toamnă", explică Dinuca Burian, managerul de proiect

În cadrul evenimentului, au fost organizate expoziții ("Cămașa românească" și "Drumul pâinii"), au avut loc recitaluri folclorice și, desigur, ritualul împletirii cununii grâului la un lan de grâu. La eveniment au participat, din Ibănești: Dorina Farcaș, Nicoleta Man, Doris Farcaș, Camelia Todoran, Elena Pop, Livia Man, Nicoleta Todoran, Rafila Gliga Matei.

GALERIE FOTO: repetiții pentru "Festivalului Neamului ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT" și "Sărbătoarea iei și a portului popular la Sadu"