Rezervații, parcuri naturale, situri Natura 2000

Rezervații, parcuri naturale, situri Natura 2000

Munții Gurghiului au una dintre cele mai bogate biodiversități din țară. Vegetația este etajată, în funcţie de altitudine, iar fauna este reprezentată de cerbi, urși, mistreți, căpriori, lupi, râși, cocoși de munte, păstrăvi etc.

Rezervația naturală de molid de rezonanţă Lăpuşna

Pădurea este constituită ca rezervaţie de seminţe forestiere pentru specia molid, aflată în etajul molidişurilor. Valoarea genetică a arborilor este de o mare însemnătate având în vedere aspectele fenotipice. Sunt arborete pure, pluriene, natural fundamentale de producţie superioară cu tip de floră Oxalis-Dentaria.

Compoziţia arboretelor este de 90% molid şi 10% specii de brad şi fag. Vârsta arboretelor depăşeşte la molid 170 de ani, dar datorită caracterului de pădure plurienă în compoziţie există şi arborete de 110-120 ani.

Există regenerare naturală de molid de 15-20 ani pe 10% din suprafaţă. Mărimea exemplarelor este excepţională, astfel diametrele medii la molid depăşesc 65-75 cm, înălţimile medii depăşesc 35-38 m.

Amplasare: Ibăneşti – sat Lăpuşna
Suprafața rezervației este de 77,8 ha
Cale de acces: Tg. Mureş DN 15 – Reghin DJ 153C – Gurghiu – DF
Tipul rezervaţiei: Forestieră

Parcul Natural de Interes Național Seaca
Ecosistemul determinant al ariei protejate este cel forestier. Pădurile sunt caracteristice etajului fitoclimatic al munţilor mijlocii, tipul de staţiune predominant fiind cel montan de molidişuri (65%).

Factorii ecologici determinanţi sunt altitudinea, condiţiile de sol, panta versanţilor şi expoziţia, care au determinat ca majoritatea arboretelor să fie de productivitate mijlocie. În etajul montan de amestecuri (35%) se găsesc predominant arboretele de productivitate superioară. Ca formaţii forestiere predomină molidişurile pure (68%), urmate de amestecuri de molid, brad şi fag (22%) şi molideto-făgetele (9%).

Pădurile natural-fundamentale în bazinul Gurghiului reprezintă 51%, pădurile artificiale de productivitate superioară şi mijlocie 39%.

Extinderea pădurilor artificiale a fost posibilă datorită politicii de extindere a răşinoaselor din regimul trecut. Pădurile de limită fiind caracterizate printr-o deosebită fragilitate ecologică şi îndeplinind funcţii multiple (antierozionale, hidrologice, climatice) au fost amenajate în regim de conservare deosebită.
Pădurile de interes ştiinţific şi de ocrotire al genofondului şi ecofondului forestier sunt reprezentate de arboretele considerate rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere, respectiv de pădurile destinate ocrotirii cocoşului de munte.

Amplasare: Sovata, Ibăneşti
Suprafaţa rezervaței este de 7.700 ha
Tipul rezervaţiei: Mixtă – peisagistică
Cale de acces: Accesul pe Valea Gurghiului se face pe drumul judeţean Reghin-Lăpuşna. Accesul de la Sovata se face prin drumurile forestiere Sebeş, Sovata, Nirajul Mic, Nirajul Mare.

Situri Natura 2000

La ora actuala în România sunt 108 SPA (Arii de Protecție Specială Avifaunistice) și 273 SCI (Situri de Importanță Comunitară) desemnate, lista acestora fiind în continuă actualizare.

Comuna Ibănești reprezintă o unitate teritorial-administrativă care se suprapune cu arealul următoarelor sit-uri:

#1 Situl Călimani-Gurghiu codificat ROSCI001941 – 71% din suprafața comunei Ibănești corespunde cu arealul acestui sit.

Situl Călimani-Gurghiu acoperă cea mai mare parte a celor două masive vulcanice - Munţii Călimani şi Munţii Gurghiului.

Regiunile administrative sunt: județul Bistriţa-Năsăud: Bistriţa Bârgăului (4%), județul Harghita: Bilbor (3%), Joseni (5%), Praid (2%), Topliţa (6%), judeţul Mureş: Chiheru de Jos (67%), Deda (38%), Eremitu (19%), Gurghiu (15%), Hodac (1%), Ibăneşti (71%), Lunca Bradului (99%), Răstoliţa (99%), Ruşii-Munţi (1%), Sovata (68%), Stânceni (94%), Vătava (25%). Judeţul Suceava: Dorna Cândrenilor (8%), Neagra Şarului (9%), Panaci (1%), Poiana Stampei (27%). Având aşezări umane, doar în defileul Mureşului, arealul nu a fost alterat semnificativ de activitatea antropică şi s-a păstrat diversitatea naturală a habitatelor şi a speciilor. În această regiune există una dintre  cele mai importante populaţii şi centre genetice pentru carnivore din Carpaţi : urs brun (Ursus arctos), lup (Canis lupus) şi râs (Lynx lynx)  – respectiv o concentrare semnificativă a speciilor de floră şi faună ocrotite prin legea naţională şi Directivele U.E. Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. Conform Manualului habitatelor sunt 13 habitate,( din care patru de importanță deosebită conform Directiva Habitate). 18 specii de păsări, 9 specii de mamifere., 2 de reptile, 5 de pesti, 6 specii de nevertebrate și 8 specii de plante sunt de interes comunitar, Directiva Habitate.

 Clase de habitat (pondere în %):

  •  Pajişti seminaturale umede, pășuni mezofile (5%)
  • pajişti alpine şi subalpine (3%)
  •  păduri caducifoliate (16%)
  • păduri de conifere (34%)
  • păduri mixte (39%)
  •  stâncării interioare, grohotişuri.
  • Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicaţie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) 1%.

Alte caracteristici ale sitului: Munţii Călimani şi Gurghiu sunt munţi de origine vulcanică având pante mari (media peste 30 grade), relief extrem de variat şi frământat, cu aglomerate vulcanice, ce dau forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia reliefului alături de caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizează menţinerea unei biodiversităţi deosebit de valoroase. (Sursă: S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA)

#2 Depresiunea şi Munţii Giurgeului codificat ROSPA0033 – 27% din suprafața comunei Ibănești corespunde cu arealul acestui sit.

Situl cuprinde depresiunea Giurgeului în întregime și o parte din pădurile de molid înconjurătoare piemontane. Depresiunea cuprinde mai multe tipuri de habitate caracteristice, pe lunca râului Mureș. Majoritatea terenurilor sunt utilizate ca pășuni, fânețe, dar și pentru culturi agricole.

Specii de interes conservativ global -1 specie: cristelul de câmp (Crex crex)

Populații importante din specii amenințate la nivelul Uniunii Europene - 8 specii: acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), barza alba (Ciconia ciconia), ieruncă (Bonasa bonasia), cocoș de munte (Tetrao urogallus), cristelul de câmp (Crex crex), minuniță (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum) și ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus).

Zona constă din două părți: pajiștile semi-naturale și naturale din depresiune și pădurile de molid și în micî parte de fag, din partea adiacentă a Munților Gurghiului incluzând și vârful Saca.

În aceste păduri sunt efective importante din două specii de bufnițe, ciocănitoare, cocoșul de munte și ieruncă. Pe pajiștile din depresiune
cuibărește o populație semnificativă pe plan global a cristelului de câmp, atingând una din cele mai mari densități din țară. Acest tip de habitat
este folosit ca loc de hrănire de către berze și multe specii de păsări răpitoare. Pe lângă speciile sus menîionate, mai este importantă prezența
șerparului (Circaetus gallicus), a muscarului gulerat (Ficedula albicollis) și sfrânciocului roșiatic (Lanius collurio). (Sursă: Natura 2000).

GALERIE FOTO