Înainte de cele câteva zile libere de la debutul lunii decembrie, elevii Școlii Gimnaziale Ibănești au desfășurat activități dedicate zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României.

"1 Decembrie 1918 este ziua în care s-a vestit lumii, prin hotărârea Adunării Naționale de la Alba Iulia, Unirea tuturor românilor sub sceptrul Regelui dezrobitor Ferdinand I. Această zi poate fi considerată ca fiind cea mai importantă zi din devenirea noastră națională", spune Pașcan Daniela, profesoară de istorie la Școala Gimnazială Ibănești.

Pentru a celebra Ziua Națională a României, au fost pregătite momente artistice, cântecele și dansurile tradiționale au răsunat în școli și au fost îmbrăcate haine tradiționale. Pe lângă activitățile organizate în comun, importanța zilei naționale a fost discutată și separat, în clasă, profesorii și învățătorii abordând, fiecare în manieră proprie, această temă. În clase, elevii au desfășurat activități creative, au dansat, au desenat, au confecționat steaguri și chiar au adus la școală fructe și bunătăți tradiționale, preparate în casă - zacuscă, plăcinte, cornulețe, gogoși.

GALERIE FOTO Cum au întâmpinat elevii din Ibănești ziua de 1 Decembrie

Sâmbătă, 25 noiembrie, la Biblioteca Comunală Ibănești a avut loc lansarea volumului "Destine", semnat de doamna Elena Mera.

"Nu-mi amintesc exact când am văzut-o pentru întâia oară. Dar mi-amintesc bine că era îmbrăcată sărăcăcios, cu o rochie decolorată, iar pe cap avea o năframă de culoare închisă. Năframa era trasă puternic până peste frunte, în ciuda faptului că era tânără. De sub năframă, poate fără să știe, îi ieșeau niște cârlionți blozi, iar ochii erau limpezi și-n ei se scălda albastrul cerului. În picioare avea cizme de gumă, cu mult mai mari decât piciorul ei, cizme pe care le târa după ea. M-am adesat cu apelativul lele, iar ea a zâmbit " ("Eternul sacrificiu matern", din volumul "Destine"). 

După "Ibănești. Un sat de pe Valea Gurghiului. Monografie etnografico-folclorică", "Șezătoarea la Ibănești", "Ibănești - Calendarul Popular", "Glosarul cu regionalisme de la Ibănești", doamna Elena Mera ne propune o serie de povestiri de viață adunate de la oamenii acestor locuri, pe care le-a reunit sub titlul emblematic "Destine", volum cu o importantă dimensiune monografică, deoarece povestirile acestuia recompun inclusiv universul ibăneștean. 

"Dăscălița", "Învingătoare", "Barbarie", "Cioban", "Străinul", "Ultima dorință", "Aripi Frânte", "Doftoroaia" sunt doar câteva dintre destinele fin surprinse și descrise de doamna Elena Mera, rezultatul unor spovedanii de o sinceritate adeseori copleșitoare. De altfel, dedicația autoarei, așternută pe prima filă a cărții, redă în câteva rânduri esența acesteia. "Celor mulți, în mijlocul cărora am trăit și cărora le-am cunoscut bucuriile și necazurile, realizările și durerile, împlinirile și speranțele. Spovedania lor a fost o grea povară, pe care o încredințez hârtiei."

Nicolae Băciuț, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş, a subliniat la evenimentul de lansare complexitatea celui mai recent volum al doamnei Elena Mera. "Avem în față un volum de proză realistă, deoarece autoarea vorbește despre ceea ce este în jurul nostru, un volum realist, dar în același timp, cu o puternică încărcătură lirică și cu o mare consistență a destinelor. Sunt destine dramatice care pun în evidență condiția femeii în contemporaneitate - soarta femeii de a fi de toate, de a le face pe toate -, forța și puterea personajului feminin, personajele fiind, în cea mai mare parte femei. Sunt spovedanii încărcate de forță literară, în care oamenii își pun sufletul pe tavă." Au mai luat cuvântul Vasile Petra, Zaharie Ambruș, profesori-pensionari, și Maria Ambruș și Nicolae Gliga, învățători-pensionari. 

În cadrul evenimentului de lansare, Biblioteca Comunală Ibănești s-a îmbogățit cu 50 de volume, semnate de autori mureșeni, donate de Asociația "Nicolae Băciuț" pentru descoperirea, susținerea și promovarea valorilor cultural-artistice și profesionale. Este vorba de titluri incluse în colecția "100 de cărţi pentru Marea Unire", editura Vatra Veche, proiect care reunește o sută de cărţi semnate de autori mureşeni, pentru cei o sută de ani pe care îi celebrăm în 2018 de la Marea Unire. Printre cele 100 de titluri incluse în valoroasa colecție se numără și cartea "Destine", semnată de Elena Mera.

Dan Valentina, din clasa a VII-a, îmi arată copacul-carte pe care l-a desenat ieri: o carte voluminoasă, cu ochi și gură zâmbitoare, sprijinindu-se pe un trunchi gros de copac. La rândul ei, Feier Florina Roxana, din clasa a VIII-a, îmi povestește că desenul ei a fost inspirat de școală și de toamnă. 

Este un tablou încărcat, cu copii care merg la școală, o pictură plin de culoare, în care s-a gândit să pună literele pe frunzele unui copac, după care a preferat să le răspândească pe toată coala de hârtie. Din colțul foii, mă privește un creion pistruiat, cu gura până la urechi.

Acesta este felul în care cele două eleve au ilustrat ceea ce reprezintă educația și școala pentru ele. 

Pe lângă desene, sunt și multe compuneri: "Noul profesor de matematică", "Învățătorul", "Dascălul meu preferat", "Mama a doua" etc. Sunt compuneri în care copiii au ales să vorbească despre un profesor, învățător, fost diriginte și povestesc pentru ce anume îl vor ține minte. În portretele lor se regăsesc detalii fizice, gesturi, chiar și frazele pe care unii dintre ei obișnuiesc să le repete. Ba chiar, noul profesor de matematică are un portret schițat în creion.

Pe una dintre hârtii zăresc doar câteva rânduri: "Dascălul meu preferat este doamna Pașcan Daniela. Pentru că este o profesoară care are simțul umorului. Ea are ochii albaștri, părul șaten și e mică de înălțime". În continuare, o inimă mare- mare, colorată în roz și roșu pe care scrie Daniela. Sunt doar câteva rânduri, dar reușesc să mă emoționeze și să mă amuze.

***

Ziua de 5 octombrie, Ziua Mondială a Educației, a fost sărbătorită în structurile școlare din Ibănești prin acțiuni tematice, desfășurate atât în clasă, cât și prin activități comune: s-au purtat discuții și a fost ținută o prezentare despre educație, despre importanța acesteia pentru dezvoltarea individuală și, la scară mai mare, pentru societate, au fost organizate jocuri, s-au spus poezii, s-au interpretat cântece, s-au zis ghicitori, a avut loc un concurs.  

Excursii, învățătură, viitor reușit, un trai mai bun în viață, integrare în societate - sunt câteva dintre răspunsurile pe care Petruța Pop, profesoară de limba română, le-a primit de la elevi când i-a rugat să spună ce reprezintă educația pentru ei. În final, a adunat răspunsurile lor și le-a scris într-un copac - "copacul ideilor" - ale căror crengi aveau conturul palmelor lor.  

Camelia Petra, profesoară de limba franceză, a inițiat jocul extraterestrului curios, o activitate care-i învață pe copii într-un mod distractiv distincția dintre dorințe și nevoi. Personajul principal este un extraterestru prietenos care dorește să știe mai multe despre planeta noastră și vrea să afle de ce au nevoie copiii pentru a fi sănătoși și fericiți. El nu vorbește limba noastră, prin urmare copiii i-au desenat (și apoi prezentat prin mimă) lucrurile care-i fac fericiți (prieteni, familie, jocuri, telefon, bani), după care le-au scris pe tablă în dreptul a două coloane, alegând categoria potrivită: nevoi (lucruri de care avem nevoie să trăim) și dorințe (lucruri pe care ar fi frumos să le avem, dar putem trăi bine și fără ele). 

 “Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi pentru a schimba lumea”, spunea Nelson Mandela. Scopul acestei zile a fost ca elevii să conștientizeze rolul educației și al școlii în viața lor și pentru viitorul lor. Tocmai de aceea, de Ziua Mondială a Educației, fiecare copil a fost încurajat să-și exprime liber viziunea despre educație, școală, dascăli: fie că au pictat peisaje cu școala, fie că au desenat fluturași, floricele, cărți și inimoare colorate, au scris compuneri, poezii sau au căutat citate despre educație.

În Căminul Cultural din Ibănești funcționează un muzeu cu haine tradiționale, obiecte vechi de uz casnic, piese de mobilier. Scurt istoric, realizat de Farcaș Dorina, director cămine culturale.

Am început să adun și să păstrez tot ceea ce este legat de trecut încă din 1980, când am intrat ca noră și am locuit într-o casă veche, a bunicilor soțului meu, veche de 100 de ani, casă din lemn, cu târnaț, lipită cu lut interior și exterior, muruită și văruită cu mnerială mnerie, camere cu grinzi pe tavan, pat "cu strujac", cu perini cu fund cusut, țesut și brodat, cu față de masă din cânepă, desagi, lipidee, țolinci, peretare și țoale, canapee, laiț și dulapuri din lemn, parsec în care se țineau blidele din care mâncam. În canapeu am găsit cămașă și cătrânță bârsănești, o zgardă cu bănuți din argint, valuri de pânză de casă țesute în război pentru lipidee, merindare și ștergare. Pe pereți, blide de lut și icoane vechi. Pe toate acestea le-am păstrat.

În 2003, angajându-mă la Primăria din Ibănești, ca director cămine culturale, aveam ca misiune să duc mai departe tradiția și portul popular De atunci, a început nebunia, am adunat tot ce însemna lucru vechi din casa bunicilor și părinților mei: costume populare, cusături, țesături, poze vechi.

Apoi, sora soacrei mele, Maria a lui Aurel Șoricu din Hodac, mi-a făcut cadou un costum vechi compus din cămașă cu șâre peste cot, șurț cu peană cusut în culori vii pe glot, cătrânță cu trup vânăt și poale largi cu broderie și dantelă, iar din podul casei oale și ulcioare din lut, lămpaș de căruță și lampă. Cu ocazia înființării Festivalului Văii Gurghiului am expus toate aceste lucruri la casa de acolo și, de atunci, am îmbogățit colecția cu obiecte pe care mi le aduceau oamenii: ițari, cămăși, pieptare înfundate și cioareci bărbătești, rochii, cămăși, laibăre pentru femei, mașini de tors, sucale, legănuțe, ștergare, război, urzar, vârtelniță.

În anul 2009, cu ajutorul domnului primar, Dan Vasile Dumitru, am obținut o sală de clasă la Școala Generală "Petra Petrescu", din Isticeu, care a devenit  un mic muzeu și spațiu pentru filmări.

În anul 2014, am eliberat clasa pentru a reveni la destinația ei inițială - sală de clasă. O parte din lucruri au ajuns atunci la casa de la festival, iar restul au fost depozitate într-o sală mică de clasă. 

În anul 2016, tot cu ajutorul domnului primar, balconul din Căminul Cultural din Ibănești devine muzeu. Nu am reușit încă să expun aici toate lucrurile, dar puteți vedea exponate de valoare, printre care: 

-  costum național de femei, vechi de 150 de ani, donat de către doamna Man Doina (79 de ani), din Ibănești, fost cadru didactic, costum purtat de cître bunica dânsei, Chirteș Nastasia;

- două mașini de tors, una donată de Dan Nicolae (Pârliucu), Ibănești 165 și cealaltă de Chirteș Maria (Măriuța lui Avramu lui Sfărmătură), de pe Pietroasa;

- un ticlăzău donat de Dan Claudiu (a lui Pârliucu), Ibănești, 165;

- semănătoare manuală, donată de Dan Nicolae, Ibănești, 165;

- opinci, donate de Chirteș Maria, vechi de peste 150 de ani;

- pieptare înfundate, donate de Suceava Dumitru (a lui Mitu Doinii de la moară) și de la Mărioara Moldovan (a lui Zarica Cleiului, de la Isticeu); 

- curăle bărbătești;

- un frigider din lemn, donat de familia Costea din Gurghiu.

Sunt sigură că cei care-și vor răpi puțin din timpul lor și vor vizita muzeul, vor pleca de aici impresionați, că vor învăța și descoperi lucruri noi (deși vechi) - cei tineri sau că își vor reaminti de ele - cei vârstnici. Sper din tot sufletul ca tinerii să ducă mai departe portul și obiceiurile locului, să le păstreze cu sfințenie și să le aprecieze, să îmbrace în continuare cu drag costumul popular.

Contact: Dorina Farcaș, director cămine culturale (foto alăturat)

Telefon: 0755144710

Program: 08.00-16.00, de luni până vineri.

GALERIE FOTO

Centrul de Documentare și Informare (CDI) este dotat cu cinci calculatoare legate în rețea (patru dintre ele au fost primite prin programul Biblionet), scaner, imprimantă, xerox, video-proiector, ecran de proiecție, flip-chart.

În cadrul CDI se organizează cursuri, sedințe, prezentări, lansări de carte (toate monografiile comunei noastre au fost lansate și aici).

Tot aici își are sediul și biblioteca, aceasta având un număr de 10.470 de volume.

Contact bibliotecă Ibănești:

Nicoleta Man - Bibliotecară

Telefon: 0265-538300 int 114

Program zilnic (de luni până vineri): 8.00 - 16.00

Festivalul Văii Gurghiului este un eveniment anual de amploare care adună pe platoul Fâncel, din Ibănești, locuitori de pe toată Valea Gurghiului, și nu numai (aproximativ 10.000-15.000 participanți).

Festivalul Văii Gurghiului este o ocazie importantă pentru a pune în valoare tradițiile și obiceiurile populare. Timp de trei zile, se servesc delicioase preparate tradiționale, au loc spectacole, concerte, concursuri (pescuit, fasonat etc), sunt expuse produse de artizanat. 

În satul alegoric, format din case care respectă arhitectura și modul de decorare din vechime, vei descoperi stilul tradițional, autentic Văii Gurghiului.

Festivalul Văii Gurghiului este organizat de Asociația Comunității Văii Gurghiului, Consiliul Județean, Instituția Prefectului (Județul Mureș).

Directorul festivalului: Neluțu Gliga