Finalizarea Planului de Urbanism General (PUG), 8,5 kilometri de asfaltări, reabilitarea căminelor culturale din Ibănești Sat și Pădure, aducțiune de apă și canalizare, proiecte explicate de primarul comunei Ibănești, Dan Vasile Dumitru.
#1 Planul de Urbanism General (PUG): termen finalizare – 2018
PUG-ul, care se referă la arealul în care se poate construi, influențează în mod direct liniile de dezvoltare ale comunei (dacă vrei să realizezi o investiție, o construcție și nu poți să o faci, nu se dezvoltă comuna, prin urmare este nevoie de un plan care să arate ce este și ce nu este permis să faci în comună). Vorbim, în acest caz, de o procedură de durată.
Primar Ibănești: Elaborarea durează cam în jur de un an, dar obținerea avizelor durează chiar mai mult de un an și până când se reușește obținerea unei părți din avize, expiră primele pe care le-ai obținut și iar o iei de la capăt. De exemplu: pentru avizele la terenurile nou introduse în intravilan trebuie făcut un studiu pedologic, trebuie un studiu istoric și arheologic, iar pentru asta vine un istoric care știe și a citit totul despre comuna Ibănești, dacă s-au găsit vreodată vestigii sau rămășite ale înaintașilor și el trebuie să scrie acolo că în zona cutare trebuie avut în vedere să nu se construiască, să nu se atingă de ea, trebuie protejat arealul cutare. Mai este studiul de evaluare adecvată asupra mediului pentru că peste 72%, aproape 73% din comună este Natura 2000 ș.a.m.d. A fost pus în dezbatere publică încă de anul trecut pe site-ul comunei - Planul de Urbanism General (PUG) -, am pus prin comună afișe, am anunțat că se procedează la întocmirea planului urbanistic general al comunei și cine vrea să-și introducă terenuri în intravilan sau dacă terenul lui este introdus în intravilan și nu dorește să fie, să vină, să studieze hărțile și să facă cereri în sensul respectiv.
#2 Drumuri: 8,5 km de asfaltări, plus un pod. Lucrările încep anul acesta
Pentru acestea este semnat contract cu AFIR Alba Iulia – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (organism intermediar care face plăți în numele Uniunii Europene și al Guvernului României). Finanțarea proiectului este aprobată și a fost depusă documentația pentru avizarea achizițiilor publice.
Primar Ibănești: Este vorba de 32 de străduțe și am căutat păstrarea unui echilibru, aproximativ un kilometru pentru fiecare sat aparținător, exceptând Lăpușna, unde drumurile nu sunt în proprietatea noastră. Atunci când depui proiectul pentru aprobarea finanțării la început mergi numai cu un studiu de fezabilitate în care scrii, la modul general, ceea ce-ți propui să faci în proiectul respectiv. Noi am zis că vrem să asfaltăm opt kilometri și jumătate de străzi, să facem ceva rigole, carosabile, necarosabile. Iar ei ne-au spus: „Ca să faceți proiectul acesta trebuie să faceți undeva și un pod, undeva la Bozon, acolo la Dulcea, podul peste râul Gurghiu.”
Am ales străzi-problemă: străzile drepte, cum a plouat, cum se umplu de gropi. Străzile cu pantă foarte mare, dacă plouă torențial, fac pâraie și șanțuri pe drum. Străzile cu pantă mică sunt cel mai bine de întreținut, nu se degradează așa rău în timp. Pe toate acestea le-am avut în vedere când am ales drumurile. Uite, la Marghioala, când ploua, inunda pur și simplu, era o baltă, un lac, trecea lumea ca prin vad, așa că trebuie să înălțăm terasamentul și asfaltăm. Inițial au fost 15 kilometri, apoi am început să tăiem – care nu are multe case, care nu e așa de circulat, care nu respectă niște parametri, în sensul că nu este suficient de larg. Dacă nu are lățime, l-am tăiat. Trebuia să aibă cinci metri ca să putem face carosabilul de patru, ca să ai unde să pui bordura, încă 25 de centimetri, pe o parte, 25 pe cealaltă. Veneau patru metri jumătate și să lași un pic de acostament. Sunt multe drumuri care nu au avut lățimea respectivă, cu proprietari de o parte și de alta. Le-am zis: „Dacă ați putea muta gardul un metru, o jumătate de metru, am putea asfalta strada asta, dacă nu vreți, o să rămână tot așa, pietruită, cu noroi, praf…” O bună parte dintre oameni au înțeles, dar alții nu și au zis: „Dar eu n-am mașină, da’ pot să merg eu și pe jos.”
A trebuit să avem mereu în vedere că trebuie să atingem un punctaj, asta însemnând să avem drumuri care ne dau puncte. Ai nevoie de punctaj ca să poți intra pe lista de deponenți, să fii printre primii ca să fii ales, iar punctajul respectiv vizează: acces la biserici, cimitire, obiective turistice. De aceea am inclus accesul la cimitir, legătura dintre biserică și cimitir (în Ibănești Sat). Nu era prioritară strada aceea, era destul de bună, dar ne-a dat punctaj. Pe urmă, accesul la biserică, la Isticeu, ne-a dat din nou punctaj, două puncte acolo, două puncte aici, drumul de la podul Zimțiului până la mănăstire ne-a dat alte două puncte (550 de metri, deși acolo sunt doar două case locuite efectiv, restul sunt cabane, dar drumul acela ne-a dat punctaj!) Am sacrificat 550 de metri, dar am obținut punctele care ne-au propulsat în față. Drumul la festival – acces la zonă turistică, și acela ne-a dat două puncte, apoi drumul la două obiective private, făcute din fonduri europene – drumul în față la Tica Tetii pentru că acolo are sediul firmei, la Brădețelu (150 de metri și ne-au dat două puncte, pentru că a accesat un proiect european de 400.000 de euro), drumul care merge la pensiune ne-a dat punctaj ( fost un proiect de vreo 396.000 de euro și acela ne-a dat alte două puncte). E ca și când ai face drum privat la pensiune, dar ne-a dat din nou două puncte. Am făcut 50 și ceva de puncte, adunate cu totul. Dar trebuie săa duni de colo, de colo și de colo. Lucrările vor începe cînd se va încheia achiziția, eu sper ca spre toamnă să lucreze.
Este vorba de un proiect de un milion de euro plus TVA plus 100.000 de euro neeligibili. În total, aproximativ 1.300.000 de euro. S-ar putea ca în urma licitațiilor prețul să scadă, dar aceasta este o estimare a proiectului de asfaltări. Partea de neeligibil este podul de la Bozon, peste râul Gurghiu, în dreptul Bisericii.
#3 Reabilitarea căminelor culturale din Ibănești Sat și Ibănești Pădure. Proiecte depuse pentru finanțare
Sunt depuse cereri de finanțare separate, unul dintre ele este de peste 400.000 de euro și celălalt sub valoarea asta, așa că pot fi aprobate ambele, unul dintre ele sau niciunul. Au peste 50 de puncte și în prima etapă intră proiectele care au punctajul estimat la peste 50 de puncte.
Primar Ibănești: Noi am estimat că avem 55 de puncte și sunt foarte multe acolo care nu fac 20-30 de puncte. Avem și o serie de avantaje: suntem într-o zonă cu un relativ potențial turistic (Ibăneștiul este cuprins într-o statistică națională, ceea ce ne dă punctaj), activitățile pe care le facem în cămine în mod obișnuit ne-au dat punctajul maxim (sunt activități și sociale și culturale și acestea chiar contribuie la punctaj, să ajungem la cele 55 de puncte) – 20 de puncte facem numai pe activități.
Reabilitarea înseamnă izolare termică, instalații de încălzire modernă ca să se simtă confortul în interior (căminele noastre sunt caracterizate pe timp de iarnă ca un ghețar: te duci, ai înghețat și te-ai ales cu o răceală), înfrumusețate și consolidare la Ibănești Pădure pentru că la un cutremur ar putea să se dărâme – a fost construit fără studii, consolidări, grinzi de rezistență. Cel din Ibănești Sat, de dată mai recentă, are marele dezavantaj că atunci când plouă torențial, udă tot căminul. Se va înlocui învelitoarea și se va adapta la condițiile noi de foc. Atunci când s-a construit nu erau criteriile impuse acum de piață. Trebuie să le adaptăm pentru siguranță la foc și siguranța oamenilor în caz de incendiu. Asta înseamnă rezervă de apă, bazine suplimentare, pompe, circuite separate, tavane modificate să reziste o jumătate de oră la foc, zonă de eliminare a fumului – sunt niște reguli noi, impuse acum, sunt obligatorii și trebuie să ne conformăm.
#4 Sala de sport, aducțiune de apă și canalizare - proiecte depuse pentru finanțare
Sunt trei proiecte depuse la ministerul dezvoltării, deci sursă guvernamentală.
Primar Ibănești: Noi am depus proiecte de aproape două milioane de euro (8 milioane și jumătate de lei noi) care se referă la: construirea unei săli de sport, aici, în centru, realizarea unei aducțiuni de apă pentru comună (aducțiune suplimentară ca să nu mai rămânem pe perioada secetei fără apă). Avem un proiect de 2.800.000 lei pentru 12 kilometri jumătate de aducțiune de apă de pe Valea Fâncelului.
Extinderea rețelei de canalizare (încă 6 kilometri și jumătate de rețele secundare de canalizare) este un proiect de 3.200.000 lei.
Deci sunt trei proiecte depuse la ministerul dezvoltării, nu știm cum vor fi finanțate încă, dar se estimează că prin luna mai vor fi anunțați câștigătorii. Avem și noi o parte de neeligibil, pentru că în hotărârea de guvern care reglementează cum se finanțează astfel de investiții, se spune ce cheltuială e eligibilă, ce cheltuială nu e eligibilă. De exemplu, la sala de sport, din cei 2.200.000 lei, 300.000 de lei nu sunt eligibile, punem noi banii, din bugetul local.
Finanțările, salvatoare pentru buget
Dezvoltarea comunei este strâns legată de accesarea finanțărilor. Pentru a înțelege relevanța acestora, sunt suficiente câteva calcule simple.
Pe de o parte, chiar aceste proiecte implică cheltuirea de sume importante prin studiile de fezabilitate și restul documentațiilor care trebuie întocmite în prealabil. Pe de altă parte, chiar dacă pădurea reprezintă un plus pentru bugetul local și anul acesta se așteaptă să furnizeze 700.000 de le, o sumă precum cei 300.000 de lei, parte neeligibilă de la sala de sport, duce aproape jumătate din sumă. La care se mai adaugă cheltuieli precum reparația acoperișului de la școala de la Dulcea, întreținerea drumurilor (deszăpezire și trecutul cilindrului și noile bretele), completarea taxelor strânse de la populație etc.
„Ar trebui să luăm de la populație 180.000 de lei și luăm doar 63.000 de lei. Deci, 120.000 de lei (rotunjit), îi pune primăria. Iată că s-au mai dus 120.000 de lei. Ar trebui să fac o taxa SMURD de trei ori mai mare, în loc de 50 de lei să fie taxa de SMURD 150 de lei! Mergem la salubritate. Sunt 36.000 lei, atât se adună banii de pe taxa de salubritate (12 lei/ persoană). Taxa de salubritate este 244.000 lei (240.000 doar pe gunoi). Nu a venit nimeni, cu mai puțini bani, să strângă gunoaiele din Ibănești. Am pus pe SEAP ofertă, dar nimeni nu a venit. A venit o firmă. Da, vă luăm gunoiul dacă ne dați banii ăștia, dacă nu rămâneți cu el la poartă. Restul de 200.000 de lei cine-i pune? Tot Primăria!”, mai spune dl. primar, Dan Vasile Dumitru.