Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Politica de utilizare a cookie-urilor | Protectia datelor cu caracter personal

Știri și anunțuri

APIA: Ajutoare excepționale pentru producătorii de lapte
APIA: Ajutoare excepționale pentru producătorii de lapte
 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Mureș aduce la cunoștință producătorilor agricoli că în data de 12 aprilie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253, Hotărârea nr. 211/2017 privind distribuirea unei sume pentru producătorii de lapte din suma stabilită în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor.

Ajutorul financiar se acordă producătorilor de lapte, persoane juridice (PJ), persoane fizice (PF), persoane fizice autorizate (PFA), intreprinderi individuale (II), şi intreprinderi familiale (IF) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a. Deţin un efectiv de vaci de lapte de minim 3 şi maxim 9 capete, pe beneficiar, identificate şi înregistrate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) la data depunerii cererii;

b. Au livrat/vândut direct minim 4 tone de lapte în perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016;

c. Să deţină Registrul Individual al Exploataţiei (RIE) cu cod ANSVSA;

d. Produc şi livrează/vând direct lapte la data depunerii cererii. Producătorii de lapte care dețin un efectiv de vaci de lapte mai mic de 3 capete sau mai mare de 9 capete nu beneficiază de prevederile prezentei hotărâri.

Cererile pentru această schemă de ajutoare de adaptare excepţională destinată producătorilor de lapte se depun la Centrul Judetean APIA Mureș până la data de 2 mai 2017, inclusiv, însoţite de următoarele documente (care se prezintă şi în original):

a. Copie a BI/CI al/a solicitantului persoană fizică;

b. Copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în cazul persoanelor juridice PJ/PFA/II/IF;

c. Copie de pe paşaportul fiecărei vaci de lapte existente în exploataţie la data depunerii cererii;

d. Copie de pe prima şi ultima pagină din RIE, din care să rezulte numărul de vaci existente în exploataţie la data depunerii cererii;

e. Extras din RNE care atestă numărul de vaci de lapte identificate şi înregistrate la data depunerii cererii detaliat pe crotalii;

f. După caz copii de pe facturi sau de pe fila din carnetul de comercializare sau copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi/sau de pe dispoziţia de încasare pentru producătorii care efectuează vânzarea laptelui prin automate de lapte, prin care să se ateste livrarea/vânzarea direct a minim 4 tone lapte în perioada 1 aprilie 2015-31 martie 2016;

g. După caz:

  • copie de pe cel puţin un contract cu un prim-cumpărător, încheiat pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii, însoţită de copii de pe cel puţin o factură sau cel puţin o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, datată în anul 2017;
  • copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pentru vânzarea directa datată în anul 2017;
  •  copie de pe cel puţin un aviz de însoţire a mărfii şi de pe cel puţin o dispoziţie de încasare a valorii/documente fiscal aferente laptelui comercializat în anul 2017
  • copie de pe cel puţin o factură de vânzare directă a laptelui în anul 2017, prin PFA, II, IF, PJ; h. Dovadă cont bancar activ bancă/trezorerie. Plățile pentru ajutoarele de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor se efectuează până la data de 30 iunie 2017.

DIRECTOR EXECUTIV SĂVÂȘCĂ DANIEL OVIDIU

 

04.25.2017
LISTA celor 8,5 kilometri de drumuri care urmează să fie ASFALTATE
LISTA celor 8,5 kilometri de drumuri care urmează să fie ASFALTATE
„Sunt 32 de străduțe și am căutat căutat realizarea unui echilibru, aproximativ un kilometru pentru fiecare sat aparținător, exceptând Lăpușna (unde drumurile nu sunt în proprietatea noastră)”, explică dl. primar Dan Vasile Dumitru.

Începând de la intrarea în Ibănești Sat, spre Zimți:

- de la drumul județean la Patriți.

- legătura dinspre Biserică (cele două biserici din sat) și cimitir,  vreo 200 de metri.

- din strada care merge la cimitir se face în dreapta pe la Tica Grasu până la Dorinel, de pe deal.

- strada care merge la cimitir se continuă până sus în deal, lângă terenul de fotbal.

- strada care continuă prin spatele căminului cultural. Este făcut drum asfaltat aproximativ 350 de metri, care continuă cu încă vreo 350 de metri, până ajunge sus, în poieniță, pe la Mircea Zaharie.

- trei străzi de la Isticeu: pe drumul județean, spre Biserică (spre dreapta, până la casa parohială), înainte până la casa domnului profesor Chirteș Virgil (foto), pe stânga până aproape de Eugen (cu solariile).

- strada care merge la Pietroasa, din drumul forestier Pietroasa, de la Radu, până în zona lui Titus.

- următoarea stradă care merge în sus, pe la podul lui Crăciun până la Ilie, peste râul Gurghiu, dincolo, în satul Tireu.

- după Podul lui Crăciun, în dreapta, la Marghioala, unde sunt vreo două bretele.

- mai sus, pe partea dreaptă vine Pe Pripon. Acolo sunt vreo 500 de metri, și în stânga și în dreapta și se continuă până ajunge aproape sus.

- dacă trecem podul Runcului, pe drumul Tireului, sunt vreo 900 de metri de asfaltări, începând de la Pântilica și până undeva în deal la Puiu' lui Papuc și mai sus. Și mai avem în plan anul ăsta și de la lăptărie, de la Florean, drumul din stânga, drumul  care merge spre clopotnița de pe Tireu.

- Pe Tisieu se merge în sus spre Lăpușna, ajungem în stația de la Tisieu. Acolo se trece podul Tisieului și până în drumul forestier (aprox. 350 de metri) și paralel cu râul Gurghiu, de la nivelul drumului Tisieu până spre Lae Sever (nu ajunge chiar până la el) încă vreo 350 de metri. La aceștia se adaugă încă vreo 130 de metri, undeva la capătul Tisieului de sus, la Milu Mlaștinii, unde e un drum cu o pantă foarte mare și vrem și să-l consolidăm.

- pe Blidireasa avem vreo patru bretele de drum, după cum urmează: pe la Tica Valea (acolo sunt vreo 200 de metri), în spatele căminului cultural de la Dulcea (peste apă, dicolo pe satul Blidireasa), de la podul de la Bozon până sus la Rișcăi, aprox. 350 de metri, pe urmă în dreapta spre Păunel (peste 100 de metri), la Lepidei, de la podul de la Checiu, apoi pe urmă pe lângă râul Gurghiu, podul de la Checiu, tot vreo 100 și ceva de metri.

- Pe Dulcea din sus: de la Tălmăcean până la Teri și de la Tălmăcean până la Lăzoreanu. Până la Teri sunt vreo 600 de metri, până la Lăzoreanu încă vreo 300 și pe Dulcea din jos încă vreo 150 de metri, pe un drum paralel cu cel pe care stă dl. primaru, de la dânsul până la Florinu’ Florii (încă vreo 150 de metri).

- la Brădețelu, zona Macovești, sunt aprox. 350 de metri și urmează porțiuni mai scurte: la Tica Tetii (150 de metri), intrarea la festival (vreo 200 de metri – din drumul județean la poarta festivalului) și încă vreo 150 de metri din drumul județean până la pensiune, în spatele pensiunii.

- la Zimți: de la podul Zimțiului, pe stânga, aproximativ 120 de metri pe lângă case și în dreapta până lângă poarta mănăstirii (550 de metri).

Fiind vorba de un proiect pentru care s-a semnat contract cu AFIR Alba Iulia – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru a avea șanse de reușită, a trebuit să se aibă mereu în vedere atingerea unui punctaj, asta însemnând includerea unor drumuri care ne dau puncte. „Punctajul respectiv vizează: acces la biserici, cimitire, obiective turistice. De aceea am inclus accesul la cimitir, legătura dintre biserică și cimitir (în Ibănești Sat). Nu era prioritară strada aceea, era destul de bună, dar ne-a dat punctaj. Pe urmă, accesul la biserică, la Isticeu, ne-a dat din nou punctaj, două puncte acolo, două puncte aici, drumul de la podul Zimțiului până la mănăstire ne-a dat alte două puncte  (550 de metri, deși acolo sunt doar două case locuite efectiv, restul sunt cabane, dar drumul acela ne-a dat punctaj!) Am sacrificat 550 de metri, dar am obținut punctele care ne-au propulsat în față. Drumul la festival – acces la zonă turistică, și acela ne-a dat două puncte, apoi drumul la două obiective private, făcute din fonduri europene – drumul în față la Tica Tetii pentru că acolo are sediul firmei, la Brădețelu (150 de metri și ne-au dat două puncte, pentru că a accesat un proiect european de 400.000 de euro), drumul care merge la pensiune ne-a dat punctaj ( fost un proiect de vreo 396.000 de euro și acela ne-a dat alte două puncte). E ca și când ai face drum privat la pensiune, dar ne-a dat din nou două puncte. Am făcut 50 și ceva de puncte, adunate cu totul. Dar trebuie să aduni de colo, de colo și de colo. Lucrările vor începe cînd se va încheia achiziția, eu sper ca spre toamnă să lucreze”, precizează dl. Dan Vasile Dumitru.

 

11.13.2017
Festivalul Văii Gurghiului 2017. S-a stabilit lista extinsă de artiști
Festivalul Văii Gurghiului 2017. S-a stabilit lista extinsă de artiști
Grupurile de tineri, formate în scopul stabilirii unei liste extinse de artiști, din care urmează să fie aleși cei care vor urca pe scena Festivalului Văii Gurghiului 2017, s-au întâlnit marți, 11 aprilie, la Fâncel, casa Solovăstru.

La întâlnire au participat, venind cu propuneri, tineri din comunele Hodac, Solovăstru și Ibănești.

Primarii din Ibănești, Dan Vasile Dumitru, Hodac, Farcaș Ioan, Solovăstru, Tătar Ilie Chirilă, Zehan Iuliu, viceprimar Solovăstru și Neluțu Gliga, directorul festivalului, le-au explicat participanților întregul proces de selecție. În acest fel, tinerii au realizat o listă extinsă de invitați, ținând cont de activitatea artiștilor, și anume dacă au suficiente piese pentru a susține un program antrenant, pe placul publicului, de buget, de tarifele artiștilor și de cheltuielile suplimentare ce se adaugă acestora, reprezentate de TVA, transport, cazare,

"Această acțiune este o premieră pentru Festivalul Văii Gurghiului. Am dorit să ne consultăm cu tinerii în privința artiștilor (alții decât cei de muzică populară n.a.) pe care să-i invităm pentru că segmentul lor este direct interesat și am vrut ca alegerile să reflecte dorințele lor", spune Neluțu Gliga.

În acest fel, s-a întocmit o listă din care, în funcție de criteriile financiare de mai sus și de disponibilitatea artiștilor, se va ajunge la cea finală. Printre artiștii propuși, care urmează să fie contactați prin impresari, se numără: Bosquito, Cargo, BUG Mafia, Grasu XXl, Guess Who, Ami, Anda Adam și alții.

"Mă bucură această inițiativă și faptul că se ține cont de părerea noastră. Mă așteptam totuși ca interesul tinerilor să fie mai mare și să fi fost mai mulți", a declarat Ilic Maria Petronela, participanta la discuții din partea Ibăneștiului, care a avut propuneri inclusv pe partea de artiști populari, declarându-se o mare iubitoare a muzicii populare.

Festivalul Văii Gurghiului, ediția numărul 12, va avea loc în perioada 25-27 august.

04.18.2017
Festivalul Văii Gurghiului, FESTIVALUL TĂU!
Festivalul Văii Gurghiului, FESTIVALUL TĂU!
NOUTATE la Festivalul Văii Gurghiului, ediția 2017: formațiile și artiștii momentului care vor urca pe scenă vor fi aleși de această dată chiar de publicul tânăr! Nu rata aceasta șansă, spune-ți și tu opinia, părerea ta contează!

Prin urmare, dacă ai între 18 și 26 de ani, aștepți cu nerăbdare să afli ce vedete vor urca pe scena festivalului și dorești ca artiștii tăi preferați să cânte în fața publicului, atunci ai un cuvânt de spus: poți fi chiar tu unul dintre reprezentanții comunei, alături de cei ai celorlalte localități implicate, în grupul de lucru pentru propunerea și alegerea cântăreților și formațiilor invitate.

Trimite un email la adresa: festival.valeagurghiului@gmail.com cu numele complet, data nașterii, adresă și număr de telefon pentru a te înscrie în selecția reprezentanților comunei Ibănești.

Înscrierile se fac până duminică, 9 aprilie, ora 24.00!

04.18.2017
Priorități pe agenda 2017
Priorități pe agenda 2017
Finalizarea Planului de Urbanism General (PUG), 8,5 kilometri de asfaltări, reabilitarea căminelor culturale din Ibănești Sat și Pădure, aducțiune de apă și canalizare, proiecte explicate de primarul comunei Ibănești, Dan Vasile Dumitru.
#1 Planul de Urbanism General (PUG): termen finalizare – 2018

PUG-ul, care se referă la arealul în care se poate construi, influențează în mod direct liniile de dezvoltare ale comunei (dacă vrei să realizezi o investiție, o construcție și nu poți să o faci, nu se dezvoltă comuna, prin urmare este nevoie de un plan care să arate ce este și ce nu este permis să faci în comună). Vorbim, în acest caz, de o procedură de durată.

Primar Ibănești:  Elaborarea durează cam în jur de un an, dar obținerea avizelor durează chiar mai mult de un an și până când se reușește obținerea unei părți din avize, expiră primele pe care le-ai obținut și iar o iei de la capăt. De exemplu: pentru avizele la terenurile nou introduse în intravilan trebuie făcut un studiu pedologic, trebuie un studiu istoric și arheologic, iar pentru asta vine un istoric care știe și a citit totul despre comuna Ibănești, dacă s-au găsit vreodată vestigii sau rămășite ale înaintașilor și el trebuie să scrie acolo că în zona cutare trebuie avut în vedere să nu se construiască, să nu se atingă de ea, trebuie protejat arealul cutare. Mai este studiul de evaluare adecvată asupra mediului pentru că peste 72%, aproape 73% din comună este Natura 2000 ș.a.m.d. A fost pus în dezbatere publică încă de anul trecut pe site-ul comunei - Planul de Urbanism General (PUG) -, am pus prin comună afișe, am anunțat că se procedează la întocmirea planului urbanistic general al comunei și cine vrea să-și introducă terenuri în intravilan sau dacă terenul lui este introdus în intravilan și nu dorește să fie, să vină, să studieze hărțile și să facă cereri în sensul respectiv.

#2 Drumuri: 8,5 km de asfaltări, plus un pod. Lucrările încep anul acesta

Pentru acestea este semnat contract cu AFIR Alba Iulia – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (organism intermediar care face plăți în numele Uniunii Europene și al Guvernului României). Finanțarea proiectului este aprobată și  a fost depusă documentația pentru avizarea achizițiilor publice.

Primar Ibănești: Este vorba de 32 de străduțe și am căutat păstrarea unui echilibru, aproximativ un kilometru pentru fiecare sat aparținător, exceptând Lăpușna, unde drumurile nu sunt în proprietatea noastră. Atunci când depui proiectul pentru aprobarea finanțării la început mergi numai cu un studiu de fezabilitate în care scrii, la modul general, ceea ce-ți propui să faci în proiectul respectiv. Noi am zis că vrem să asfaltăm opt kilometri și jumătate de străzi, să facem ceva rigole, carosabile, necarosabile. Iar ei ne-au spus: „Ca să faceți proiectul acesta trebuie să faceți undeva și un pod, undeva la Bozon, acolo la Dulcea, podul peste râul Gurghiu.”

Am ales străzi-problemă: străzile drepte, cum a plouat, cum se umplu de gropi. Străzile cu pantă foarte mare, dacă plouă torențial, fac pâraie și șanțuri pe drum. Străzile cu pantă mică sunt cel mai bine de întreținut, nu se degradează așa rău în timp. Pe toate acestea le-am avut în vedere când am ales drumurile. Uite, la Marghioala, când ploua, inunda pur și simplu, era o baltă, un lac, trecea lumea ca prin vad, așa că trebuie să înălțăm terasamentul și asfaltăm. Inițial au fost 15 kilometri, apoi am început să tăiem – care nu are multe case, care nu e așa de circulat, care nu respectă niște parametri, în sensul că nu este suficient de larg. Dacă nu are lățime, l-am tăiat. Trebuia să aibă cinci metri ca să putem face carosabilul de patru, ca să ai unde să pui bordura, încă 25 de centimetri, pe o parte, 25 pe cealaltă. Veneau patru metri jumătate și să lași un pic de acostament. Sunt multe drumuri care nu au avut lățimea respectivă, cu proprietari de o parte și de alta. Le-am zis: „Dacă ați putea muta gardul un metru, o jumătate de metru, am putea asfalta strada asta, dacă nu vreți, o să rămână tot așa, pietruită, cu noroi, praf…” O bună parte dintre oameni au înțeles, dar alții nu și au zis: „Dar eu n-am mașină, da’ pot să merg eu și pe jos.”

A trebuit să avem mereu în vedere că trebuie să atingem un punctaj, asta însemnând să avem drumuri care ne dau puncte. Ai nevoie de punctaj ca să poți intra pe lista de deponenți, să fii printre primii ca să fii ales, iar punctajul respectiv vizează: acces la biserici, cimitire, obiective turistice. De aceea am inclus accesul la cimitir, legătura dintre biserică și cimitir (în Ibănești Sat). Nu era prioritară strada aceea, era destul de bună, dar ne-a dat punctaj. Pe urmă, accesul la biserică, la Isticeu, ne-a dat din nou punctaj, două puncte acolo, două puncte aici, drumul de la podul Zimțiului până la mănăstire ne-a dat alte două puncte  (550 de metri, deși acolo sunt doar două case locuite efectiv, restul sunt cabane, dar drumul acela ne-a dat punctaj!) Am sacrificat 550 de metri, dar am obținut punctele care ne-au propulsat în față. Drumul la festival – acces la zonă turistică, și acela ne-a dat două puncte, apoi drumul la două obiective private, făcute din fonduri europene – drumul în față la Tica Tetii pentru că acolo are sediul firmei, la Brădețelu (150 de metri și ne-au dat două puncte, pentru că a accesat un proiect european de 400.000 de euro), drumul care merge la pensiune ne-a dat punctaj ( fost un proiect de vreo 396.000 de euro și acela ne-a dat alte două puncte). E ca și când ai face drum privat la pensiune, dar ne-a dat din nou două puncte. Am făcut 50 și ceva de puncte, adunate cu totul. Dar trebuie săa duni de colo, de colo și de colo. Lucrările vor începe cînd se va încheia achiziția, eu sper ca spre toamnă să lucreze.

Este vorba de un proiect de un milion de euro plus TVA plus 100.000 de euro neeligibili. În total, aproximativ 1.300.000 de euro. S-ar putea ca în urma licitațiilor prețul să scadă, dar aceasta este o estimare a proiectului de asfaltări. Partea de neeligibil este podul de la Bozon, peste râul Gurghiu, în dreptul Bisericii.

#3 Reabilitarea căminelor culturale din Ibănești Sat și Ibănești Pădure. Proiecte depuse pentru finanțare

Sunt depuse cereri  de finanțare separate, unul dintre ele este de peste 400.000 de euro și celălalt sub valoarea asta, așa că pot fi aprobate ambele, unul dintre ele sau niciunul. Au peste 50 de puncte și în prima etapă intră proiectele care au punctajul estimat la peste 50 de puncte.

Primar Ibănești: Noi am estimat că avem 55 de puncte și sunt foarte multe acolo care nu fac 20-30 de puncte. Avem și o serie de avantaje: suntem într-o zonă cu un relativ potențial turistic (Ibăneștiul este cuprins într-o statistică națională, ceea ce ne dă punctaj), activitățile pe care le facem în cămine în mod obișnuit ne-au dat punctajul maxim (sunt activități și sociale și culturale și acestea chiar contribuie la punctaj, să ajungem la cele 55 de puncte) – 20 de puncte facem numai pe activități.

Reabilitarea înseamnă izolare termică, instalații de încălzire modernă ca să se simtă confortul în interior (căminele noastre sunt caracterizate pe timp de iarnă ca un ghețar: te duci, ai înghețat și te-ai ales cu o răceală), înfrumusețate și consolidare la Ibănești Pădure pentru că la un cutremur ar putea să se dărâme – a fost construit fără studii, consolidări, grinzi de rezistență. Cel din Ibănești Sat, de dată mai recentă, are marele dezavantaj că atunci când plouă torențial, udă tot căminul. Se va înlocui învelitoarea și se va adapta la condițiile noi de foc. Atunci când s-a construit nu erau criteriile impuse acum de piață. Trebuie să le adaptăm pentru siguranță la foc și siguranța oamenilor în caz de incendiu. Asta înseamnă rezervă de apă, bazine suplimentare, pompe, circuite separate, tavane modificate să reziste o jumătate de oră la foc, zonă de eliminare a fumului – sunt niște reguli noi, impuse acum, sunt obligatorii și trebuie să ne conformăm.

#4 Sala de sport, aducțiune de apă și canalizare - proiecte depuse pentru finanțare

Sunt trei proiecte depuse la ministerul dezvoltării, deci sursă guvernamentală.

Primar Ibănești: Noi am depus proiecte de aproape două milioane de euro (8 milioane și jumătate de lei noi) care se referă la: construirea unei săli de sport, aici, în centru, realizarea unei aducțiuni de apă pentru comună (aducțiune suplimentară ca să nu mai rămânem pe perioada secetei fără apă). Avem un proiect de 2.800.000 lei pentru 12 kilometri jumătate de aducțiune de apă de pe Valea Fâncelului.

Extinderea rețelei de canalizare (încă 6 kilometri și jumătate de rețele secundare de canalizare) este un proiect de 3.200.000 lei.

Deci sunt trei proiecte depuse la ministerul dezvoltării, nu știm cum vor fi finanțate încă, dar se estimează că prin luna mai vor fi anunțați câștigătorii. Avem și noi o parte de neeligibil, pentru că în hotărârea de guvern care reglementează cum se finanțează astfel de investiții, se spune ce cheltuială e eligibilă, ce cheltuială nu e eligibilă. De exemplu, la sala de sport, din cei 2.200.000 lei, 300.000 de lei nu sunt eligibile, punem noi banii, din bugetul local.

Finanțările, salvatoare pentru buget

Dezvoltarea comunei este strâns legată de accesarea finanțărilor. Pentru a înțelege relevanța acestora, sunt suficiente câteva calcule simple.

Pe de o parte, chiar aceste proiecte implică cheltuirea de sume importante prin studiile de fezabilitate și restul documentațiilor care trebuie întocmite în prealabil. Pe de altă parte, chiar dacă pădurea reprezintă un plus pentru bugetul local și anul acesta se așteaptă să furnizeze 700.000 de le, o sumă precum cei  300.000 de lei, parte neeligibilă de la sala de sport, duce aproape jumătate din sumă. La care se mai adaugă cheltuieli precum reparația acoperișului de la școala de la Dulcea, întreținerea drumurilor (deszăpezire și trecutul cilindrului și noile bretele), completarea  taxelor strânse de la populație etc.

„Ar trebui să luăm de la populație 180.000 de lei și luăm doar 63.000 de lei. Deci, 120.000 de lei (rotunjit), îi pune primăria. Iată că s-au mai dus 120.000 de lei. Ar trebui să fac o taxa SMURD de trei ori mai mare, în loc de 50 de lei să fie taxa de SMURD 150 de lei! Mergem la salubritate. Sunt 36.000 lei, atât se adună banii de pe taxa de salubritate (12 lei/ persoană). Taxa de salubritate este 244.000 lei (240.000 doar pe gunoi). Nu a venit nimeni, cu mai puțini bani, să strângă gunoaiele din Ibănești. Am pus pe SEAP ofertă, dar nimeni nu a venit. A venit o firmă. Da, vă luăm gunoiul dacă ne dați banii ăștia, dacă nu rămâneți cu el la poartă. Restul de 200.000 de lei cine-i pune? Tot Primăria!”, mai spune dl. primar, Dan Vasile Dumitru.

07.30.2020
Accesare măsuri de mediu și climă 2017
Accesare măsuri de mediu și climă 2017
Campania de depunere a cererilor unice de plată pentru anul 2017 s-a lansat! Termenul limită este 15 mai, dată până la care cererile pot fi depuse fără penalități, la Centrul Județean/ Local APIA.

În cadrul Măsurii 10 „Agro-mediu și climă”, Măsurii 11 „Agricultura ecologică” și Măsurii 13 „Plăți pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice” se regăsesc măsurile de dezvoltare rurală destinate utilizatorilor de terenuri agricole care facilitează acordarea unor plăți anuale pe hectar suprafață agricolă.

Pentru a consulta documentele referitoare la măsurile de mediu și climă vă rugăm să accesați următorul link: http://www.madr.ro/pndr-2014-2020/implementare-pndr-2014-2020/masuri-de-mediu-si-clima

04.18.2017