- Huia buia, mă!

- Ce ți-i naiba, mă?

- Mâine e Târgul Sângiorzului, mă!

- Care pe care, mă?

Așa începea strigatul peste sat în seara de dinainte de Sângiorz (Sfântul Gheorghe, 23 aprilie). Strigătele și ecourile pluteau peste tot satul, într-un dialog purtat de tinerele cete de feciori de pe deal pe altul. Niciunii nu se lăsau mai prejos și erau neîndurători cu fetele țanțoșe, care se țineau mândre și aveau acum ocazia să le "ciufulească" în auzul întregului sat. 

- Uite că Lenuța vrea să meargă la Târgu Sângiorzului!

- Și cu ce-o duce, mă?

- Cu tărăboanța pe ștrec!

sau

- Cu teleguța! 

- Și cum?

- Pe paie!

-Ce să facă, mă?

-Să-i cumpere ruminele!

sau

-Turtă dulce cu oglindă

- Doar atâta?

-Și un cal alb cu oglindă

-De ce?

-Să aibă cu ce să vină acasă! Și "glumele" continuau...

Adunați pe Dâlma lui Melinte și Dâlma lui Filip și în alte locuri înalte, ascultați de oamenii din sat și cu sufletul la gură de fete, tinerii strigau unii către alții, peste sat, până noaptea târziu, la lumina unor focuri mari, într-un ritual care preceda Târgul Sângiorzului.

Grupul folcloric "Ibășteana" și grupul vocal "Ecou din Ibănești" au participat săptămâna trecută la manifestările "Rost și rânduială", Târgu Mureș, și Zilele Bibliotecii orășenești "Liviu Rusu", din Sărmașu, noi prilejuri pentru a aduce publicului frumusețea tradițiilor, a obiceiurilor, cântecelor și costumelor noastre populare.

Rost și rânduială

“Dacă noi nu mergem la șezătoare, să vină șezătoarea la noi”, și-a spus profesoara de religie Mihaela Belean, coordonator al evenimentului "Rost și rânduială", desfășurat la Liceul Tehnologic Electromureș din Târgu Mureș. Așa s-a și întâmplat, iar grupul folcloric "Ibășteana", coordonat de Dorina Farcaș, a transpus publicul în vremurile de odinioară, cu tradițiile, obiceiurile și tihna lor, momentul artistic fiind primit cu încântare de elevi și profesori. Acesta a început cu proiecția unui film în care apăreau membrele grupului, iar după ridicarea cortinei cei din sală au avut surpriza să le vadă și în realitate.

A fost un moment autentic, neregizat, în care publicul a avut ocazia să vadă o șezătoare adevărată, cu tot cu cântecele și jocurile care aveau loc - datul cu sita, vâltoarea, bărdăuțele. Evenimentul, dedicat Anului omagial al satului românesc (al preoților, profesorilor și primarilor gospodari), a fost organizat de Grupul de Inițiativă pentru Tineret al protopopiatului Târgu-Mureș, Inspectoratul Școlar Județean Mureș și Liceul Tehnologic Electromureș din Târgu-Mureș.

"Această întâlnire inedită i-a transpus pe toți participanții în atmosfera autentică a satului românesc, precum și în spiritul țăranului român păstrător al credinței și tradițiilor străbune", arată reintregirea.ro.

Zilele Bibliotecii Orășenești "Liviu Rusu", din Sărmașu

Timp de 3 zile, la Șărmașu s-au desfășurat Zilele Bibliotecii Orășenești "Liviu Rusu", eveniment aflat la a IX-a ediție, care a adus publicului lansări de carte din autori români contemporani, o expoziție de icoane pe sticlă, dezvelirea bustului poetului Adrian Păunescu, parada portului popular, aniversări și evocări ale personalităților locale. În cadrul programului artistic, au evoluat soliști îndrăgiți, formația de dansuri populare Zorile, din Mociu, grupuri din Reghin, Șerbeni și Geaca, iar din Ibănești au participat grupul vocal "Ecou din Ibănești" (cu cântece) și "Ibășteana" (obiceiul carului cu zestre).

Organizatorii evenimentului au fost Primăria Orașului Sărmașu, Biblioteca Orașului Sărmașu, Biserica Ortodoxă Sărmașu, Direcția Județeană pentru Cultură Mureș, Asociația Culturală “Graiul Câmpiei”.

Zi frumoasă, de toamnă, însorită, cu natura plină de culoare în ziua Sfântului Dumitru, la alesul oilor (la Ciurgăuță).

Grupul folcloric "Ibășteana", coordonat de Dorina Farcaș, a participat la a XIV-a ediție a festivalului tradițiilor "Sadule, Grădină Mândră!", eveniment care se desfășoară în fiecare an la sfârșitul lunii septembrie în comuna Sadu, din Sibiu.

Festivalul tradițiilor desfășurat la Sadu, ajuns în acest an la a XIV-a ediție, a adus pe scena din Piața Centrală  numeroși artiști, grupuri și ansambluri folclorice, printre care Fluierașii din Sadu, Ansamblul Valea Sadului, Ansamblul Călușerii, din Rășinari, Ansamblul Folcloric "Ceata Junilor" și mulți alți invitați. 

Cu această ocazie, grupul folcloric "Ibășteana", coordonat de Dorina Farcaș, a prezentat publicului și numeroaselor oficialități prezente la Sadu obiceiul "Claca de la secerat". Aflat la eveniment, Bogdan Trif, ministrul Turismului, a mers în mijlocul grupului din Ibănești și a lăudat costumele populare purtate cu mândrie de membrii acestuia.

Programul artistic a fost precedat de un seminar pe tema dezvoltării durabile a satului românesc "S.A.D.U. - Satul Smart, Autenticitate, Dezvoltare și Universalitate", desfășurat în debutul evenimentului. "Cum ne păstrăm identitatea și autenticitatea în contextul european și cel universal?", "Mai există tradiție în mediul rural sau modernismul a anihilat-o?", "Satul Smart câștigă teren în fața satului autentic?" sunt câteva dintre întrebările la care s-a încercat să se obțină răspuns în timpul discuțiilor.

În perioada 20-21 iulie a avut loc a IV-a ediție a Festivalului internațional de folclor "Pe Gurghiu în jos și-n sus", eveniment organizat de Asociația Culturală Moștenitorii Hodacului, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Hodac și al Consiliului Județean Mureș.

Evenimentul a adunat peste 1.000 de participanți din țară și străinătate.

În cadrul evenimentului, grupul folcloric "Ibășteana", coordonat de Dorina Farcaș, a prezentat obiceiul claca la secerat.

Grupului "Ibășteana" i-a fost înmânată o diplomă de participare, iar Dorina Farcaș a primit o diplomă de excelență pentru "promovarea și valorificarea folclorului autentic în cadrul Festivalului Internațional de Folclor Pe Gurghiu în jos și-n sus".

O zi frumoasă, un colț de rai, la Pârâu Mare, oameni cu dragoste pentru tradiții și straiul popular, dornici să transmită pasiunea lor generațiilor tinere. Sărbătoarea Sânzienelor și Ziua Internațională a Iei (24 iunie) a fost marcată printr-o activitate a grupului Ibășteana, coordonat de Dorina Farcaș (director Cămine Culturale, Ibănești).

Grupul a reeditat la gospodăria Lenei lui Zaharia lui Maftei de pe Pârâu Mare, obiceiuri specifice sărbătorii Sânzienelor: culegerea florilor, împletirea colăceilor din flori și aruncarea lor peste casă, așezarea la grajdul animalelor, în grădini și pe culturi, pentru a le feri de rău. Fiind și Ziua Internațională a Iei, femeile și-au arătat cămășile pe care le au în lucru, motivele pe care le cos, amintindu-și de vremurile în care modelele cusute erau la mare preț și căutare.

Grupul folcloric "Ibășteana" a participat duminică, 5 mai, la ediția a XVII-a a festivalului folcloric de obiceiuri populare "Nestemate Mureșene", din Nazna. Grupul din Ibănești, coordonat de Dorina Farcaș, a adus pe scena Căminului Cultural din Nazna obiceiul clăcii la secerat.

"An de an, prestigiosul festival continuă să aducă din lada de zestre a zonei noastre, diversitatea şi coloritul local ce caracterizează folclorul autentic, prin obiceiurile populare prezentate pe scenă, cărora li se adaugă rapsozii populari, grupurile vocale tradiţionale, tarafurile şi formaţiile de jocuri populare" - Iulian Praja, directorul Centrului Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureş.

Anul acesta, frumusețea, diversitatea și valoarea obiceiurilor, a cântecelor și dansurilor populare a fost  adusă în fața publicului de ansamblul de dansuri populare "Mugurelul" din Sîncraiu de Mureș, grupul folcloric "Urmașele dacilor", din Șerbeni, ansamblul folcloric "Hodăceana", din Hodac, interpreta Anca Manoilă, grupul folcloric "Păstrătorii tradiției", din Bobohalma, ansamblul folcloric "Coronița", din Solovăstru și grupul folcloric "Ibășteana", din Ibănești. Prezentator: Raluca Focșan Bogătean, interpretă de muzică populară.

Evenimentul a fost organizat de Centrul Judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş în colaborare cu Primăria comunei Sâncraiu de Mureş, cu sprijinul Consiliului Județean Mureș. Prezentator: Raluca Focșan Bogătean, interpretă de muzică populară. Coordonator artistic: Anna Náznán, consultant artistic la Centrul de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Mureș.

În casa Anuței Todoran este agitatție mare. Șapte gospodine, mari și mici, de la clasa I și până la vreo 60 de ani, trebăluiesc de zor, pregătind cozonaci, Pască și înroșind ouă de Paști. 

Iulia și Adina, eleve în clasa I, privesc cu atenție, întreabă, dau câte o mână de ajutor la cozonac și la pască. Sunt ajutate și încurajate de gazdă, care le arată și explică tot ce face. “Sunt obiceiuri care nu vrem să se piardă. Vrem să le arătăm copiilor cum pregăteau bunicile noastre preparatele tradiționale de Sfintele Paști și să le sădim în suflet dragostea pentru ele”, spune Dorina Farcaș, organizatoarea activității, desfășurată de Căminul Cultural Ibănești în colaborare cu Centrul Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică, Mureș (secția Centrul de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Mureș).

Anuța Todoran și fetele lucrează la cozonac și la covata mare trei dintre gospodine frământă cu putere aluatul, îl ridică, îl întorc, își afundă pumnul în el, până când, după mult efort, capătă consistența potrivită și este lăsat la dospit cu un ștergar de cânepă. Nici nuca pentru cozonac nu este uitată și este măcinată. Între timp, fetele ies ca să adune în coșuleț frunze pentru ornarea ouălor, iar femeile le arată cum se pun pe ou și se prind cu ciorap. Cojile de ceapă deja fierb în ceaunul de pe sobă, iar în apă au fost puse sare și oțet. După ce pun ouăle la înroșit, vine rândul brânzei pentru pască, pe care o amestecă bine cu ouă și sare. După ce aluatul crește, compoziția de pască este pusă în tăpsâile unse, pe margine se pune o cunună din fâșii de aluat împletite și în mijloc se modelează la fel o cruce. Locurile rămase goale între brațele crucii se umplu bine cu brânză.

Afară, cuptorul tradițional este pregătit și, în timp ce îl verifică, Lenuța Dan își amintește cum însărcinarea ei când era copilă, fiind mai micuță de statură, era să se bage în cuptor și să-l lipească. Anuța nu bagă nimic în cuptor până când nu îl verifică cu o pană: pune o pană pe lopată, o bagă în cuptor și dacă ar fi ieșit arsă, ar fi însemnat că este prea fierbinte. Dar nu s-a ars, semn că temperatura este potrivită. În scurt timp, toate bunătățile iau drumul cuptorului. Între timp, fetele ung ouăle roșii cu slănină. Nu după mult timp, în casă ajung aromele cuptorului și devine tot mai greu să nu te gândești la bunătățile care se coc în el. Prima este scoasă pita cu ceapă care se mănâncă acolo, caldă. Înainte de a o tăia, Anuța face semnul crucii pe pâine cu cuțitul. Din cuptor ies apoi la lumină cozonacii și păștile care umplu masa –  minunății aurii, pline de arome. Hristor a înviat!

Un obicei vechi, de Bunavestire, pe care oamenii îl respectau cu sfințenie, readus la viața de Floarea Todoran, din Ibănești.

Grupul folcloric „Ecou din Ibănești” a participat la Reuniunea Culturală "Câmpia Transilvaniei în Cultura și Istoria Națională", eveniment prilejuit de Zilele Bibliotecii Orășenești "Liviu Rusu", din Sărmașu, ediția a VIII-a, care au avut loc în perioada 9-11 noiembrie 

În cadrul evenimentului, grupul folcloric „Ecou din Ibănești” a prezentat un colaj de cântece populare și patriotice. În plus, cei prezenți au avut ocazia să savureze preparatele delicioase oferite de reprezentanții comunei noastre.

“Cei prezenți la eveniment au putut degusta din preparatele tradiționale pe care le-am expus: prăjitură cu gem și bezea cu nucă, albiniță, chec cu nucă, prăjitură cu mere, boabe de porumb fierte, cocoși (popcorn), jumeri, pită cu untură, ceapă și boia, bostan copt, zacuscă, gem, murături, slănină cu ceapă și nelipsitele produse ale firmei Mirdatod - cașcaval și telemea de Ibănești”, spune Nicoleta Man, bibliotecară la Biblioteca Comunală Ibănești.

Spectacol folcloric, lansări și prezentări de carte

Pe lângă festivalul folcloric susținut de Marioara Precup Stoica, Leontina Pop, Oana Bogdan Pop, Vasile Soporan și grupul vocal "Ecou din Ibănești", Nicolae Băciuț, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, Mureș, a prezentat proiectul „100 de cărți pentru Marea Unire”.

Cu această  ocazie a avut loc lansarea cărții „Tu ce-ai făcut astăzi?” a scriitorului Ovidiu Scridon și concertul autorului, iar artista Leontina Pop a prezentat cartea autobiografică „Am plecat copil în lume, Cântecu’ mi-a dat un nume”. De asemenea, au fost aniversate și evocate personalități locale, iar sâmbătă, 10 noiembrie, a avut loc Ziua Porților deschise la Biblioteca Orășenească „Liviu Rusu”. Invitat de onoare a fost Livia Rusu Marta, fiica lui Liviu Rusu.

Tradiții, diversitate, culoare, bucurie și mândrie la Festivalul Internațional de Folclor „Pe Gurghiu în jos și-n sus”, din comuna Hodac, un eveniment deosebit, aflat în acest an la a treia ediție (14-15 iulie).

Grupul folcloric "Ibășteana" a participat duminică, 15 aprilie, la ediția a XVI-a a Festivalului folcloric de obiceiuri populare "Nestemate Mureșene", din Nazna.

Evenimentul a fost organizat de Centrul Judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş în colaborare cu Primăria comunei Sâncraiu de Mureş și cu sprijinul Consiliului Județean Mureș.

Grupul folcloric "Ibășteana", coordonat de Dorina Farcaș, a participat cu obiceiul carului cu zestre, aducând pe scena Căminului Cultural din Nazna mirii, starostea cu colacul și cupa de jinars, vechi obiceiuri și chiuituri din Ibănești. 

"Pe deasupra ăstui sat

Mare nor s-o ridicat,

Da' nu-i norul soarelui

Că-i nunta împăratului!"

"Frunză verde de alun

Doamne-ajută-ne la drum

Să merem și să venim

Gândul să ni-l împlinim!

Tot om mere și-om veni

Gândul ni l-om împlini."

"Bine-mi pare c-ați venit

Că de mult v-am tot dorit.

Bine-mi pare c-ați intrat

Că de mult v-am așteptat.

Când v-am văz't venind pe drum

V-am făcut jinarsul bun.

Când v-am vaz't venind pe cale

V-am făcut jinarsul tare."

Lista participanților la Festivalului Folcloric de obiceiuri populare "Nestemate Mureșene", Nazna: grupul vocal „Floare Mureşană” al Școlii Gimnaziale Nazna, ansamblul de dansuri populare „Mugurelul” din Sâncraiu de Mureş, ansamblul folcloric „Colibiţa” din Bistrița Bârgăului, ansamblul folcloric „Coroniţa” din Solovăstru, grupul folcloric “Toaca-Văii Gurghiului” din Toaca, grupul vocal „Cununiţa” din Târgu-Mureş, grupul vocal „Nazna” din localitatea Nazna, interpretele Anca Manoilă şi Alexandra Togănel.

La eveniment a luat parte și Iulian Praja, directorul Centrului Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureş.

Coordonator artistic: Náznán Anna, consultant artistic la Centrul de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Mureș.

Atestate de anul acesta ca meșteri populari, Dorina Farcaș și Elena Murar creează cămăși folosind tehnici diferite ale lucrului de mână care pun în evidență, fiecare în felul ei, frumusețea motivelor tradiționale românești.

Când scoate un model pentru o cămașă cu umăr înflorat și viu colorat, care se poartă la "șorțul cu peană", Dorina Farcaș pune peste pânza cu modelul deja cusut o coală de calc, pentru a-l putea desena cu acuratețe. Apoi, întinde bine pe masă materialul nou, alb, pe care urmează să coasă, peste el pune o coală de indigo, coala de calc și le prinde bine în piuneze pentru a putea contura, cu creionul sau cu pixul, modelul pe care urmează să-l coasă. "Înainte, când nu aveau calc, femeile foloseau hârtie la sul", povestește Dorina. "Înmuiau o cârpă în ulei și dădeau cu ea peste hârtie". Iar de aici, începe partea cu adevărat migăloasă: umple conturul desenat, cusând cu pășituri, de sus în jos, fir lângă fir. Cel mai bine lucrează așa pe "puplin" și coase cu fir de bumbac, pe care mai întâi îl umezește și îl dă prin pânză pentru a se asigura că nu iese culoarea din el. Funduri de pernă, fețe de masă, modele de pe cămăși mai vechi, toate pot fi pentru ea surse de inspirație. 

Cămașa la care lucrează astăzi nu are însă un umăr cu o cromatică bogată. Nici modelul nu mai este desenat în prealabil pe pânză, ca în cazul țesăturii pline a puplinului. Acul ei așterne harnic rânduri verticale ("șâre") de flori negre, mărunte, cusute în butucași (în X-uri) pe pânza de panama, pentru o cămașă bârsănească. Nu mai sunt contururi rotunjite de flori, ci coase pe ochiurile din material, respectă ordinea și numărul împunsăturilor, iar motivele realizate astfel sunt mai stilizate, geometrice chiar.

Modele stilizate și efecte picturale cu butucași și pășituri

Aceasta este, de altfel, tehnica de lucru preferată de Elena Murar care, folosindu-se de butucași și pășituri, reușește să creeze modele de-a dreptul picturale. A început cu cămăși bârsănești cusute pe panama, primul model fiind chiar unul dintre cele mai grele și bogate, dar și-a dat seama de lucrul acesta doar mai târziu, după ce cususe deja câteva cămăși. De la mama ei, care brodează costume populare, a învățat să croiască, să adauge pavă, să încrețească la gât, să modeleze cănaci. Cu timpul, a învățat chiar multe tipuri de încrețituri, a început să lucreze pe materiale mai fine și mărunte, pe albiniță și in topit. A avut nevoie de ceva timp până să îndrăznească să introducă, pe lângă cele câteva mărgele aurii discrete, și un strop de culoare, trecând peste monocromia cămășilor bârsănești - la început puțin roz, apoi a trecut la combinația negru-roșu, după care a abordat o paletă cromatică bogată, ajungând la trandafiri ampli, în multe nuanțe, cu jocuri de umbre care le conferă volum. Iar acum coase în butucași chiar și cămăși cu umăr bogat.

Principala ei sursă de inspirație este o veche carte de modele de la mama sa, din care scoate modelele pe hârtie de matematică sau milimetrică: numără fiecare ochi, îl trece pe hârtie și, când începe să lucreze, are mereu hârtia în față. La modelele în care motivele se repetă este mai simplu, ajunge să le învețe pe de rost, dar sunt cazuri în care trebuie să numere fiecare împunsătură.

Recent, Dorina Farcaș și Elena Murar au primit atestatul de meșteri populari de la Centrul Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureș (C. J. C. T. E. A.), iar creațiile lor vor putea fi admirate la expozițiile și evenimentele cu specific tradițional-meșteșugăresc.

Acul subțire-subțire, atât de fin încât abia îl văd, s-a curbat după forma degetelor celei care îl folosește zilnic. Dar Anuța Todoran, din Dulcea, ar avea nevoie de ace și mai subțiri, care să se potrivească celor mai mărunte mărgele.

Are o mulțime de mărgele, mici, viu colorate, adunate de pe cămăși vechi, dar până să găsească acele potrivite cu care să lucreze, care să intre prin ele, le adună în cutiuțe și le păstrează. Preferă să lucreze cu mărgele mici, chiar dacă e mai migălos și mai dificil, dar se așază mai bine în model, iar florile sunt mai finuțe și mai bine conturate.

Anuța încrețește și coase cămăși, cătrânțe, șorțuri cu peană, zgărdane și curele cu mărgele. Le face cu drag pe toate, dar cel mai mult îi place să lucreze cu mărgele (deși lucrul acesta este foarte migălos și merge mai greu), iar când este tristă sau supărată, o ajută să se liniștească. "Când lucrez cu mărgele, trebuie să mă gândesc la lucru, să fiu mai atentă, e mai meticulos. Mă gândesc numai la cusut, la culori, la cum se potrivesc", spune Anuța. Iar lucrul acesta o ajută să mai uite de probleme. Îi place să lucreze încet și bine, în ritmul ei, să nu se grăbească și să nu fie nevoită să facă un lucru de două ori, în liniște, fără televizor, poate cântând o priceasnă. Iar lucrul acesta îi ține de urât și o ajută, mai ales de când i-a murit soțul și nepoții i-au plecat în străinătate.

Ca să scrie modelele după care urmează să coasă cu mărgele, folosește un aluat din apă și făină. Desenează modelul cu carioca pe un sac de folie, împunge cu acul modelul după conturul trasat cu carioca și potrivește folia pe brașon (le fixează bine, să nu alunece). Apoi, face o pastă din apă și făină și, cu un tifon, o întinde peste punctele făcute cu acul, după care împunge încă o dată cu urechile acului pentru ca pasta să ajungă pe catifea. "Să vină modelul cumsecade și să știu cum să mă duc pe el. Că dacă nu, nu mă pot orienta sau vin două flori laolaltă și nu știu cum trebuie cusute", îmi zice și-mi arată cureaua întinsă pe masă. "De-abia aștept să plouă sau să vină iarna și să mă apuc de cusut. Decât să mă uit la televizor sau nu știu unde, eu cânt o priceasnă. Cu Dumnezeu, că Dumnezeu ne ajută în toate alea."

GALERIE FOTO