Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Politica de utilizare a cookie-urilor | Protectia datelor cu caracter personal

Despre Ibănești

Ibănești reprezintă România în Charter of European Rural Communities
Ibănești reprezintă România în Charter of European Rural Communities
Din anul 2007, Ibănești reprezintă România în „Carta comunităților rurale europene” (Charter of European Rural Communities, CERC). Formată din 28 de membri - o singură localitate rurală din fiecare țară a Uniunii Europene, - CERC  are drept obiectiv stimularea cooperării între comunitățile din spațiul UE.

România face parte din Charta europeană a comunităților rurale din anul 2007, fiind reprezentată de atunci de comuna noastră. Ceilalți 27 de membri sunt: Lassee (Austria), Bièvre (Belgia), Slivo Pole (Bulgaria), Tisno (Croația), Lefkara (Cipru), Starỳ Poddvorov (Cehia), Naestved / Holmegaard (Danemarca), Põlva (Estonia), Kannus (Finlanda), Cissé (Franța), Hepstedt (Germania), Kolindros (Grecia), Nagyçenk (Ungaria), Cashel (Irlanda), Bucine (Italia), Kandava (Letonia), Žagarė (Joniskis) – (Lituania), Troisvierges (Luxemburg), Nadur (Malta), Esch (Olanda), Strzyżów (Polonia), Samuel (Portugalia), Medzev (Slovacia), Moravče (Slovenia), Bienvenida (Spania), Ockelbo (Suedia), Desborough (Marea Britanie).

Sub sloganul “Oameni întâlnesc oameni” (“People Meet People”), fiecare membru își trimite reprezentanți la întâlnirile tematice a căror gazdă este, prin rotație, una dintre comunitățile partenere. Ei sunt găzduiți la familii, lucru care facilitează schimbul de experiență, descoperirea și înțelegerea modului de viață din alte spații și ajută la legarea de prietenii trainice.

Toleranța, lupta împotriva discrimării de orice fel, înțelegerea și acceptarea multiculturalismului (ca o caracteristică definitorie a Uniunii Europene, și nu numai), influența Uniunii Europene asupra comunităților rurale, dar și aspecte legate de mediu, precum încălzirea globală și risipa alimentară sunt teme care au fost discutate în cadrul întâlnirilor desfășurate de organizație. O atenție deosebită este acordată în acest program tinerilor, ei participând la discuții și ateliere special gândite pentru ei.

Ibăneștu a fost gazdă a două întâlniri dedicate tinerilor, în 2012 și 2017.

05.20.2020
Turnul roman de supraveghere de la Ibăneşti - Cetăţuia Mică
Turnul roman de supraveghere de la Ibăneşti - Cetăţuia Mică
În anul 1975, profesorul de istorie Eugen Mera din Ibănești, a identificat un turn roman de supraveghere în Ibănești, parte dintr-un sistem extrem de complex de fortificații, format din turnuri, valuri de pământ, ziduri, fortificații de mici dimensiuni și castre, care alcătuiau limes-ul roman, adică granița fortificată a Imperiului Roman. care formau granița fortificată a Imperiului Roman.

Munții Gurghiului își unesc marginile dantelate de păduri cu cerul senin, de început de primăvară. Văile taie pe alocuri dealurile înalte și fac loc apelor repezi și reci de munte care se varsă în râul Gurghiu. Soarele e mai călduț și natura începe să renască, deși zăpada se mai vede pe înălțimi. Un uliu plutește cu aripile larg deschise și se îndepărtează în zare până când devine cât un grăunte de nisip. Priveliștea aceasta se vede acum, indiferent de punctul cardinal spre care îți îndrepți privirea, și tot asta vedeau acum aproximativ 1.900 de ani soldații romani care asigurau paza graniței Imperiului Roman, pe sectorul estic de Limes dacicus, în provincia Dacia superior, care construiseră aici, pe un platou la înălțime, cu vedere asupra Văii Gurghiului, un turn de supraveghere. 

Limes-ul: un sistem complex de fortificații

„Odată cu consolidarea puterii Imperiului Roman în zonă, la începutul sec. al II-lea d.Hr., a fost începută construirea sistemului defensiv al provinciei Dacia. Poziția geografică de avanpost a determinat trimiterea în provincie a unor forţe militare considerabile, printre care legiunea XIII Gemina la Apulum (Alba-Iulia) şi după războaiele marcomanice, legiunea V Macedonica la Potaissa (Turda). Pentru a întări apărarea în interiorul provinciei, de-a lungul drumurilor principale, au fost plasate unităţi auxiliare, iar unitățile cantonate de-a lungul graniţelor au format un sistem defensiv liniar (limes) şi au controlat drumul limes-ului care mergea paralel cu granita”, se arată pe limesdacicus.ro (site-ul Programului Național „Limes”). Era o modalitate prin care se facilita accesul și aprovizionarea armatei.

Pe limes-ul estic al Daciei

La Livezile, Orheiu Bistriţei, Brâncoveneşti, Călugăreni, Sărăţeni, Inlăceni, Odorheiu Secuiesc, Sânpaul, Olteni, Comalău, Boroşneu Mare, Breţcu sunt cunoscute douăsprezece castre în care au staționat trupele militare auxiliare de-a lungul limes-ului estic al Daciei. Pe lângă acestea, sunt indicii asupra existenţei altor două, la Gurghiu și Baraolt.  

În jurul acestor tabere militare romane au fost întemeiate aşezări civile (vicus-uri) care funcționau ca importante centre religioase, economice şi culturale ale regiunii. Comunicarea între tabere şi aprovizionarea trupelor militare era realizată printr-un drum al limes-ului, paralel cu traseul graniţei, iar paza şi protecţia sectorului de graniţă era asigurată printr-un sistem complex compus din şanţuri şi valuri de pământ, turnuri de pază şi de semnalizare. Astfel de turnuri sunt cunoscute la Homorod-Băi, Ocland, Păuleni, Eremitu, Ibăneşti şi Chiheru de Jos.

Dovezi ale existenței turnului de supraveghere de la Ibănești au fost descoperite de profesorul de istorie Eugen Mera, în cadrul activităților cu elevii, a cercetării proprii și aprofundată alături de arheologi  de la Muzeul de Istorie din Târgu Mureș. Ca și construcție, era exemplu clasic de arhitectură militară, cu rol funcțional: un turn din lemn cu probabil trei nivele și plan rectangular de aprox. 4 metri x 4 metri protejat de o incintă compusă din val și șanț cu plan rectangular și colțuri rotunjite (reconstituirea video de mai jos).

Pe baza descoperirilor de țigle ștampilate se confirmă că turnurile și castrele au fost construite de unitățile staționate. În unele zone a fost descoperită o linie defensivă artificială constituită în general din val de pământ și pe alocuri dintr-un zid de piatră. Turnurile erau construite din piatră sau din lemn și erau amplasate în funcție de configurația terenului și pentru a putea comunica între ele. Printre modalitățile de comunicare care se pare că erau folosite sunt focurile de semnalizare – pe Columna lui Traian, lângă turnuri sunt reprezentate lemne stivuite sub formă de rug, lucru care i-a determinat pe specialiști să presupună că acesta este rolul lor, iar pe vreme de ceață sau vizibilitate redusă, se comunica prin semne sonore, obținute cu ajutorul unor instrumente muzicale.

Potrivit limesromania.ro, în România se cunosc peste 70 de castre, 50 de fortificații mici și peste 150 de turnuri, dar numărul lor trebuie să fi fost mai mare.

07.06.2020
Sondaj, martie 2016
Sondaj, martie 2016
Datele pentru au fost culese în teren de un număr de opt operatori specializați și instruiți pentru această activitate. Aplicarea s-a desfășurat în trei zile: 9, 10 si 11 martie 2016.

Sondajul a fost realizat prin metoda directă (interviu față în față), datele fiind culese pe baza unui chestionar aplicat la domiciliul respondenților, cu întrebări deschise și întrebări închise. În chestionar au fost folosite și întrebări de opinie sau atitudine. S-au vizat aspecte ce ţin de universul interior al locuitorului cum ar fi părerile, aşteptările, evaluările, ataşamentul faţă de valori. Persoanele incluse în eșantion au fost selectate într-un mod științific și validat științific astfel încât șansele fiecărui cetățean de a fi inclus în sondaj să fie egale. Eșantionarea populației a dus la extrapolarea rezultatelor obținute de la indivizii selectati la intreaga populatie vizata. Din totalul celor 341 de chestionare aplicate au fost selctate și validate 300 de chestionare, care au fost declarate corecte și valide.

REZULTATE SONDAJ

 

05.13.2020
Așezare geografică
Așezare geografică
Comuna Ibăneşti se află la 20 km spre răsărit de oraşul Reghin, în Depresiunea Gurghiului, pe cursul superior al râului Gurghiu. Din anul 1968 comuna Ibăneşti este alcătuită din zece sate: Ibăneşti, Blidireasa, Brădeţelu, Dulcea, Ibăneşti Pădure, Lăpuşna, Pîrîu Mare, Tireu, Tisieu şi Zimţi.

Suprafaţa comunei Ibăneşti era în anul 1980 de 29.906 ha, din care 26.541 ha erau păduri.Aşezare liniştită de munte în stilul câmpulungurilor şi de o frumuseţe asemănătoare cu Rucărul sau Dragoslavele, cu o lungime de 11,35 km. Se învecinează în partea de răsărit cu judeţul Harghita, la sud cu ţinutul Sovatei, comuna Chiheru de Jos, la vest cu comuna Gurghiu iar spre nord cu comunele Hodac, Stânceni şi Lunca Bradului.
Latitudinea 46º47’, longitudinea 24º28’, altitudinea 530-350-570m.

Relieful e deosebit de felurit. Valea pe care este situată comuna Ibăneşti, poartă denumirea maiestuoasei corole a Munţilor Gurghiu. În limitele comunei sunt cuprinse masivele Fâncel (1684m), Bătrâna (1634m), Tătarca (1688m) şi Vârful Saca (1777m) care până la cota de 1600m poate fi urcat cu maşini de transport sau alt gen de maşini pe drumul forestier ce se avântă apoi spre sud-vest până-n Sovata.

Reţeaua hidrografică din aceste masive şi de pe întreaga zonă a Văii Gurghiului este colectată de apele Gurghiului. De sub masivele Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpuşna şi frumoasa Creanga Albă, iar Frăţileasa, Găinuşa, Tătarca cu frumoasa ei legendă şi Drăguşa lasă să iasă pline de energie toţi afluenţii Secuieului care-şi au obârşia sub Vârful Saca Mare şi care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i şi vărsându-i în Valea Lăpuşnei; care împreună cu Gâtea şi Meşteriţa pe dreapta, Sebeşul pe stânga, croiesc frumosul drum şi dau naştere Văii Gurghiului care adună: Pârâul Nergu, Fâncel, Fătăciuniţa, Tisieu, Tireu, Isticeu, Valea Caşvei, pe dreapta, iar în stânga Călin, Sirodul, Prislopul, Bucin, Floreşti, Dulcea, Pietroasa şi Orşova, ca să le ducă şi să le lase în Mureş.

Cea mai mare suprafaţă a comunei aparţine climei „muntelui şi dealului” cu uşoare diferenţieri de la est la vest. Izotermele anuale sunt cuprinse în medie între 6º+8ºC. Ploile din zona Fâncel, punctul maxim al precipitaţiilor, sunt de 1244,2 mm anual. Iarna precipitaţiile sunt bogate, stratul de zăpadă în munţi atingând grosimea de 0,75 m – 2,5 m. (în anul 1975/1976).

Vegetaţia este diversă: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meştera, Sebeş ş.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieşul, socul, izma ş.a, sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de : narcise, bulbuci, garofiţe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei şi căldăruşe.

Fauna este constituită din mulţi cerbi, cerbul lăptar, râsul, jderul, mistreţul, lupul, căpriorul, cocoşul de munte, buha, huhurezul ş.a. în apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac şi ţipar.

05.13.2020
Stema comunei
Stema comunei
Stema comunei Ibănești, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară, în câmp albastru, se află trei brazi de argint;

În vârful scutului, în câmp rosu, se află un cap de cerb de aur;

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Brâul undat simbolizează râul Gurghiu. Brazii și capul de cerb reprezintă bogăția silvică și cinegetică a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună

05.13.2020
Biserica „Sfântul Nicolae” (1779) din satul Lăpuşna
Biserica „Sfântul Nicolae” (1779) din satul Lăpuşna
În zonă n-a fost viaţă monahală, dar existând aici biserica din lemn, monument istoric, în care nu slujea nimeni, Arhiepiscopul Andrei de Alba-Iulia a iniţiat înfiinţarea unei mănăstiri cu obşte de călugări. A fost populată în anul 1997 cu un prim nucleu de călugări, provenit de la Mănăstirea Pârva-Rebra din judeţul Bistriţa Năsăud.

Biserica Sfântul Nicolae - Lapuşna a fost construită în satul Comori în anul 1779, când a preluat mesajul ctitoriei anterioare, de la care i-au revenit şi icoanele realizate în 1740, de Vasilascu, zugrav din Ţara Moldovei, feciorul lui Chiriac, stegarul din Focşani. În 1939 a fost strămutată la Lapuşna şi aşezată în pădurea de brazi, la câţiva paşi de râul Gurghiu. Este o construcţie din lemn, pe fundaţie din piatră de râu, legată cu ciment. Pereţii se înscriu în plan dreptunghiular, cu absidă decrosată, poligonală, cu trei laturi. Bârnele sunt îmbinate în coadă de rândunică, consolele fiind decorate cu crestături. În partea sudică are o prispă cu umeruşei ciopliţi. Spaţiul este compartimentat în altar, naos. pronaos. Uşile împărăteşti au o structură florală, delimitată prin baghete în frânghie. Bolta de deasupra navei este susţinută de arce care se sprijină direct pe pereţi. Naosul se delimitează de pronaos printr-o grindă din lemn şi pereţi înalţi de 1 m. Are şi un pridvor deschis, susţinut în faţă de 5 stâlpi din lemn brut. Deasupra pridvorului este turnul clopotniţă cu foişor în console şi coif înalt, piramidal, neobişnuit la bisericile de lemn din această zonă, aceasta fiind concepţia arhitectului restaurator. Intrarea în biserică se face prin vest, printr-o uşă masivă din lemn de stejar, brut. Ancadramentul intrării are gaură în formă de cheie, împodobit cu rozete şi străbătut de un profil crestat cu linii. Lumina pătrunde în altar prin trei ferestre aşezate câte una la est, sud şi nord, iar în naos printr-o fereastră aşezată pe peretele sudic şi alte două pe cel nordic. Pardoseala bisericii este din scândură, iar acoperişul este făcut cu şindrilă.

Pictura: Pictura murală, cu ample compoziţii în care se remarcă fondul stelat, este opera zugravului Toader Popovici. Din bogatul program iconografic, consemnăm pe bolta navei medalioane cu Iisus Pancrator, mucenici, reprezentări din viaţa lui Hristos. Pe bolta pronaosului, scena când s-a spânzurat Iuda în copac, iar pe peretele nordic Punerea în mormânt. Pe suprafeţele curbe din vest sunt zugrăviţi evangheliştii. În absidă, pe pereţii verticali, viziunea Patriarhului Petru şi Sfinţii Părinti, mironosiţe şi mucenici împodobite cu flori, iar pe boltă este pictată Sfânta Treime, Buna Vestire şi cetele îngereşti. Pilda Fecioarelor este desfăşurată pe peretele dintre pronaos şi naos. Pictura a suferit unele intervenţii în timpul restaurării monumentului.

05.13.2020
Etimologia denumirilor
Etimologia denumirilor
Din punct de vedere administrativ, comuna Ibănești din județul Mureș, face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru, fiind situată în estul județului Mureș.

Se învecinează în partea de răsărit cu judeţul Harghita, la sud cu ţinutul Sovatei, comuna Chiheru de Jos, la vest cu localitatea Gurghiu, iar spre nord cu Hodac, Stânceni şi Lunca Bradului. Altitudinea medie este de 530-570 m. Situată la 20 km est de oraşul Reghin și la 58 km nord de Sovata, în Depresiunea Gurghiului, pe cursul superior al râului Gurghiu, Ibănești  are în componență zece sate, sediul administrativ fiind în Ibănești. 

Blidireasa - Originea numelui provine de la o ocupaţie tradiţională „blidar” = „olar”
– „blidireasă” = femeie care face blide (farfurii din lut), poreclă împrumutată de localitate şi de împrejurimi.
Brădețelu - Termen derivat de substantivul colectiv „brădet” + sufixul diminutival - el, sat ce se situează la poalele unei păduri de brad.
Dulcea - Denumirea satului provine de la pârâul cu acelaşi nume – apa acestui pârâu fiind lipsită de unele sărări, este „dulce”.
Ibănești - Termen de origine slavă cu următoarea evoluţie fonetică Liuban – Luban – Lubăneasa – Ibăneşti: În 1453 localitatea se numea Lybanfalva; actuala denumire o întâlnim începând cu anul 1850.
Isticeu - Localitate aparţinătoare satului Ibăneşti, nu figurează ca unitate administrativă (sat) a comunei Ibăneşti. Numele de Isticeu îl poartă şi pârâul
care traversează satul în drumul său spre vărsare în Râul Gurghiu.
Pietroasa - Loc cu multă piatră, stânci, roci vulcanice măcinate de ape sunt prezente printre locurile de fâneţe sau păşuni. Casele din Pietroasa aparţin
satului Ibăneşti şi Ibăneşti Pădure.
Ibănești Pădure (Podu Runcului) - Termen de origine latină runcus (lat.) = „defrişare” sau „cusătură” un loc într-o pădure, curăţat de arbori, de mărăcini,
pentru a putea fi cultivat.
Lăpușna – nume dat localității după pârâul omonim ce izvorăște de la poalele Muntelui Bătrâna și traversează localitatea.
Pârâul Mare - Toponimicul desemnează o realitate, pârâul ce trece printre casele satului, în timpul ploilor torenţiale se revarsă.
Tireu - Satul poartă numele Pârâului Tireu, afluent al Râului Gurghiu.
Tisieu - Satul poartă numele Pârâului Tisieu, afluent al Râului Gurghiu.
Zimți - Denumirea satului provine de la terenul accidentat, dealurile alternează cu pâraiele repezi care au „săpat” văi adânci sub forma unor „zimţi”.

05.13.2020
Istoric
Istoric
Vestigiile arheologice descoperite pe raza comunei dovedesc locuirea Ibăneștiului încă din neolitic.
 

– 1453 – prima atestare documentară a localității Ibănești.

– 1599–1600 – locuitorii din Ibănești se alătură companiei lui Mihai Viteazul din Moldova.

– 1704–1708 – locuitorii îl sprijină pe Francisc Rákóczi al II-lea.

– 1848–1849 – locuitorii Văii Gurghiului au făcut parte din Legiunea a XII–a condusă de Constantin Roman Vivu; și-au trimis reprezentanți la Marea Adunare a Românilor din Transilvania de la Blaj (15-17 mai 1848).

– În timpul dramaticelor evenimente din februarie–martie 1849 au fost uciși din Ibănești Dan Toader, Dan Ioan, Dan Filip, Petra Ion, Petra Pintilie, Todoran Iacob, Todoran Mihai, Todoran Precup, Gliga Vasilica, Chirteș Vasilica, Ceușan Dumitru, Dan Teodor, Todoran Oanea, Todoran Aana, Grigore Pop și alții.

– 1877–1878 – Războiul de Independență al României: Nicolae Petra–Petrescu participă voluntar la războiul din Balcani; 30 de contribuabili din Ibănești sprijină prin donații dotarea armatei române cu suma totală de 16 florini și 10 cruceri, 2 taleri și 2 merindare.

– 1892 – MEMORANDUMUL – participă din Ibănești Ion Racoțean.

– 1914–1918 – Primul război mondial – lupte grele se dau în Valea Gurghiului între 5 septembrie și 4 octombrie 1916

– 1932 – S-a ridicat „Monumentul Eroilor” din Ibănești cu sprijinul financiar al Dr. Eugen Nicoară, președinte al Despărțământului A.S.T.R.A – Reghin, fiu al Ibăneștiului.

– 28 octombrie 1918 / 10 noiembrie 1918 – Consiliul Național Român și garda națională română din Ibănești.

– 1 decembrie 1918 – Marea Adunare Națională de la Alba Iulia – participă din Ibănești David Todoran, Dumitru Matei, Gliga Nicolae, Izidor Hărșan, Dumitru Măriuțăului, Pop Ioan a Gorii, Dumitru Cofar.

– 1921 – Reforma agrară – sunt împroprietăriți din Ibănești din teritoriul statului „Lunca Iepuri” și „Lunca Zâmți” invalizii, văduvele și orfanii de război, cu suprafața de 10 iugăre și 6 stânjeni.

– 1931 – pădurea comunală Ibănești avea suprafața de 2.508 iugăre.

– 12 septembrie 1944 – se dau lupte grele în Ibănești; în satul Dulcea a funcționat un spital pentru răniți, unde au fost îngrijiți aproximativ 2.000 de răniți români și sovietici.

– 20 martie 1990 – Cofariu Mihăilă din Ibănești nr. 380 este bătut bestial în tragicele evenimente care au avut loc în Târgu Mureș. cunoscut ca și Conflictul interetnic de la Târgu Mureș.

– 1453 – prima atestare documentară a localității Ibănești.

– 1599–1600 – locuitorii din Ibănești se alătură companiei lui Mihai Viteazul din Moldova.

– 1704–1708 – locuitorii îl sprijină pe Francisc Rákóczi al II-lea.

– 1848–1849 – locuitorii Văii Gurghiului au făcut parte din Legiunea a XII–a condusă de Constantin Roman Vivu; și-au trimis reprezentanți la Marea Adunare a Românilor din Transilvania de la Blaj (15-17 mai 1848).

– În timpul dramaticelor evenimente din februarie–martie 1849 au fost uciși din Ibănești Dan Toader, Dan Ioan, Dan Filip, Petra Ion, Petra Pintilie, Todoran Iacob, Todoran Mihai, Todoran Precup, Gliga Vasilica, Chirteș Vasilica, Ceușan Dumitru, Dan Teodor, Todoran Oanea, Todoran Aana, Grigore Pop și alții.

– 1877–1878 – Războiul de Independență al României: Nicolae Petra–Petrescu participă voluntar la războiul din Balcani; 30 de contribuabili din Ibănești sprijină prin donații dotarea armatei române cu suma totală de 16 florini și 10 cruceri, 2 taleri și 2 merindare.

– 1892 – MEMORANDUMUL – participă din Ibănești Ion Racoțean.

– 1914–1918 – Primul război mondial – lupte grele se dau în Valea Gurghiului între 5 septembrie și 4 octombrie 1916

– 1932 – S-a ridicat „Monumentul Eroilor” din Ibănești cu sprijinul financiar al Dr. Eugen Nicoară, președinte al Despărțământului A.S.T.R.A – Reghin, fiu al Ibăneștiului.

– 28 octombrie 1918 / 10 noiembrie 1918 – Consiliul Național Român și garda națională română din Ibănești.

– 1 decembrie 1918 – Marea Adunare Națională de la Alba Iulia – participă din Ibănești David Todoran, Dumitru Matei, Gliga Nicolae, Izidor Hărșan, Dumitru Măriuțăului, Pop Ioan a Gorii, Dumitru Cofar.

– 1921 – Reforma agrară – sunt împroprietăriți din Ibănești din teritoriul statului „Lunca Iepuri” și „Lunca Zâmți” invalizii, văduvele și orfanii de război, cu suprafața de 10 iugăre și 6 stânjeni.

– 1931 – pădurea comunală Ibănești avea suprafața de 2.508 iugăre.

– 12 septembrie 1944 – se dau lupte grele în Ibănești; în satul Dulcea a funcționat un spital pentru răniți, unde au fost îngrijiți aproximativ 2.000 de răniți români și sovietici.

– 20 martie 1990 – Cofariu Mihăilă din Ibănești nr. 380 este bătut bestial în tragicele evenimente care au avut loc în Târgu Mureș. cunoscut ca și Conflictul interetnic de la Târgu Mureș.

05.13.2020