În casa Anuței Todoran este agitatție mare. Șapte gospodine, mari și mici, de la clasa I și până la vreo 60 de ani, trebăluiesc de zor, pregătind cozonaci, Pască și înroșind ouă de Paști. 

Iulia și Adina, eleve în clasa I, privesc cu atenție, întreabă, dau câte o mână de ajutor la cozonac și la pască. Sunt ajutate și încurajate de gazdă, care le arată și explică tot ce face. “Sunt obiceiuri care nu vrem să se piardă. Vrem să le arătăm copiilor cum pregăteau bunicile noastre preparatele tradiționale de Sfintele Paști și să le sădim în suflet dragostea pentru ele”, spune Dorina Farcaș, organizatoarea activității, desfășurată de Căminul Cultural Ibănești în colaborare cu Centrul Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică, Mureș (secția Centrul de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Mureș).

Anuța Todoran și fetele lucrează la cozonac și la covata mare trei dintre gospodine frământă cu putere aluatul, îl ridică, îl întorc, își afundă pumnul în el, până când, după mult efort, capătă consistența potrivită și este lăsat la dospit cu un ștergar de cânepă. Nici nuca pentru cozonac nu este uitată și este măcinată. Între timp, fetele ies ca să adune în coșuleț frunze pentru ornarea ouălor, iar femeile le arată cum se pun pe ou și se prind cu ciorap. Cojile de ceapă deja fierb în ceaunul de pe sobă, iar în apă au fost puse sare și oțet. După ce pun ouăle la înroșit, vine rândul brânzei pentru pască, pe care o amestecă bine cu ouă și sare. După ce aluatul crește, compoziția de pască este pusă în tăpsâile unse, pe margine se pune o cunună din fâșii de aluat împletite și în mijloc se modelează la fel o cruce. Locurile rămase goale între brațele crucii se umplu bine cu brânză.

Afară, cuptorul tradițional este pregătit și, în timp ce îl verifică, Lenuța Dan își amintește cum însărcinarea ei când era copilă, fiind mai micuță de statură, era să se bage în cuptor și să-l lipească. Anuța nu bagă nimic în cuptor până când nu îl verifică cu o pană: pune o pană pe lopată, o bagă în cuptor și dacă ar fi ieșit arsă, ar fi însemnat că este prea fierbinte. Dar nu s-a ars, semn că temperatura este potrivită. În scurt timp, toate bunătățile iau drumul cuptorului. Între timp, fetele ung ouăle roșii cu slănină. Nu după mult timp, în casă ajung aromele cuptorului și devine tot mai greu să nu te gândești la bunătățile care se coc în el. Prima este scoasă pita cu ceapă care se mănâncă acolo, caldă. Înainte de a o tăia, Anuța face semnul crucii pe pâine cu cuțitul. Din cuptor ies apoi la lumină cozonacii și păștile care umplu masa –  minunății aurii, pline de arome. Hristor a înviat!