Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Politica de utilizare a cookie-urilor | Protectia datelor cu caracter personal

Liturghie arhierească la hramul mănăstirii de la Lăpușna

Liturghie arhierească la hramul mănăstirii de la Lăpușna
FOTO: Liturghie arhierească la hramul mănăstirii de la Lăpușna


Momente pline de spiritualitate și evlavie în această duminică la Lăpușna, în ziua de pomenire a "Sfinților Martiri Brâncoveni Constantin Vodă cu cei 4 fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache" și a hramului mănăstirii de la Lăpușna. 

La marea sărbătoare a mănăstirii de la Lăpușna, în mijlocul credincioșilor s-a aflat Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, care, în fruntea unui sobor de preoți și diaconi, a oficiat o liturghie arhierească și a rostit un cald cuvânt de învățătură. Înaltpreasfințitul Părinte Irineu s-a bucurat să vadă credincioșii aflați, în ciuda ploii, la Lăpușna, a avut cuvinte de îmbărbătare și s-a rugat pentru sănătatea tuturor. 
Au fost momente pline de spiritualitate, în care cuvântul de învățătură, sfintele cântări și liturghia arhierească au umplut văzduhul și inimile celor prezenți, au învins ploaia și au înseninat suflete. "Astăzi am simțit, din nou, credința și istoria împletindu-se la mănăstirea de la Lăpușna, a spus primarul comunei Ibănești, Dan Vasile Dumitru, care s-a numărat cei care au venit în acestă zi la Lăpușna.

"Apa trece, pietrele rămân"

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a evocat statornicia credinței în sufletele românilor și personalitatea voievodului Constantin Brâncoveanu, care a refuzat să renunțe la credința străbună, subliniind sacrificiul cutremurător pe care domnitorul Țării Românești și fiii săi l-au făcut în 15 august 1714, în ziua de Sfânta Marie Mare. Atunci, la Constantinopol, Constantin Brâncoveanu și-a văzut decapitați fiii, pe Ianache, sfetnicul apropiat, și, în final, a fost ucis și el. 

"Au venit valuri de migrații pe acest pământ și valuri de vitregii, dar nimic nu a putut să îi clintească (pe români - n.r.) din credința lor, din mărturisirea Dumnezeului Celui Viu, Adevărat și Nemuritor și nici să respingă graiul, precum se zice: Apa trece și pietrele rămân. Ceea ce le-a dat lor tărie de a rămâne neclintiți pe glie și în adevărul evanghelic a fost credința tare în Dumnezeu, încât pe bună dreptate spunea marele rapsod al Transilvaniei Ioan Alexandru: Nu averea fost-a pentru noi semnul de noblețe și renume, Ci credința care ne-a îmbrăcat cu miros din cealaltă lume.
Biserica ne-a fost nouă dintotdeauna mamă și învățătoare, magistra vitae - "învățătoarea vieții". Ea ne-a dat știința când nu erau academii, ea a apărat dreptatea când nu erau tribunale, ea a ajutat suferinzii când nu erau spitale. Biserica este aceea care ne-a consolidat țara, ne-a făurit istoria și ne-a păstrat ființa, încât are dreptate marele poet național Mihai Eminescu atunci când numește Biserica Ortodoxă Mama neamului românesc. Credința apostolică ne conferă identitate și ne reține în matca bisericii străbune, în care au trăit moșii și strămoșii noștri, voievozii, eroii și martirii. Aici a trăit Ștefan cel Mare și Sfânt, aici a trăit primul unificator al țărilor române, Mihai Viteazul, aici a trăit marele și binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu pe care azi îl prăznuim. Iată ce spunea el - dacă ar fi cu putință, este mai bine să mor de o mie de ori decât să-ți renegi credința sau legea strămășească", a spus credincioșilor Înaltpreasfințitul Părinte Irineu.

În încheiere, părintele protosinghel Arsenie Boariu i-a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Irineu pentru că a revenit la Lăpușna și pentru că, "prin slujire, prin cuvântul de învățătură bogat pe care să-l luăm aminte", a dus multă bucurie și însuflețire credincioșilor la o "mănăstire mică, dar care, iată, se bucură de o mare cinstire".