Monografia comunei

Comuna Ibănești se află în partea de nord-est a județului Mureș (unitate administrativ teritorială încadrată în categoria NUTS 2), care face, la rândul lui, parte din regiunea de dezvoltare Centru (NUTS 2) și din regiunea istorică a Transilvaniei. Comuna se află la circa 20 km distanță de municipiul Reghin, cea mai importantă așezare din zonă și a doua ca mărime din județ, respectiv la aproape 50 km de municipiul Târgu Mureș. Ibăneștiul se învecinează administrativ cu orașul Sovata, respectiv cu comunele Chiheru de Jos, Gurghiu, Hodac, Lunca Bradului, Stânceni (din județul Mureș), respectiv municipiul Toplița și comunele Subcetate, Remetea, Joseni și Praid (din județul Harghita). Comuna are o suprafața mare și este amplasată într-o zonă montană, prin urmare accesul rutier la unele dintre aceste localități învecinate se face destul de dificil (de ex. timpii de deplasare către orașul Sovata sunt de aproape o oră).

Din punct de vedere etnografic, comuna Ibănești face parte din zona Gurghiului, fiind amplasată la contactul cu zona etnografică a Mureșului, cea a Ciucului, respectiv cea a Secuilor (Szekeley). De altfel, în perioada interbelică, comuna Ibănești făcea parte din plasa Gurghiu, cu reședința în comuna cu același nume.

Din punct de vedere istoric, satul Ibănești este atestat din anul 1453, până în prezent figurând cu mai multe denumiri în diferitele documente oficiale (Liuban – Luban – Lubăneasa – Lybanfalva – Ibănești). Restul de 9 sate au apărut în secolul al XIX-lea, dezvoltându-se treptat în continuarea așezării principale, mai ales de-a lungul râului Gurghiu și a drumului principal (DJ 153C).

Suprafața totală a comunei Ibănești este de 31.890 ha (318,9 kmp), ceea ce o face una dintre cele mai extinse unități administrativ-teritoriale din județul Mureș, dar și din regiune. Comuna cuprinde 10 sate, respectiv: Ibănești, Blidireasa, Brădețelu, Dulcea, Ibănești-Pădure, Lăpușna, Pârâu Mare, Tireu, Tisieu și Zimți. Satul de reședință reunește doar 1/3 din intravilanul comunei, dar concentrează jumătate din populație, restul satelor fiind de dimensiuni mici.

Din punct de vedere al reliefului, comuna Ibănești se află în partea de est a Depresiunii Transilvaniei, la contactul acesteia cu lanțul Carpatic. Cea mai mare parte din teritoriul administrativ (circa 90%) este de tip montan și aparține Munților Gurghiu, parte a lanțului vulcanic al Carpaților Orientali. Restul de 10% din teritoriu este de tip depresionar-colinar și aparține Subcarpaților Transilvaniei. Altitudinea variază între 435 m în albia râului Gurghiu și 1690 m în Munții Gurghiu (Masivul Tătarca).

Din punct de vedere geologic, subsolul comunei Ibănești este format din andezite cu piroxeni (în zona montană înaltă), formațiuni vulcanogene-sedimentare (pe pantele mai joase), pietrișuri, nisipuri, argile, mame nisipoase, grohotișuri, depozite coluviale și deluvial-proluviale în lunca râului Gurghiu.

Solurile de pe teritoriul comunei sunt, conform PUG, din clasa andosolurilor (70%), cambisolurilor (eutrice andice și leptosoluri – 13%), podzolurilor (cambice și haplice) – 13% din total, la altitudini de peste 1400 m, luvisoluri (2%) și fluviosoluri (în lunca Gurghiului).

Rețeaua hidrografică de la nivelul comunei Ibănești este una foarte bogată, specifică zonelor montane, cu diferențe mari de altitudine. Colectorul principal al acesteia este Râul Gurghiu (pe o lungime de circa 30 km doar pe teritoriul comunei), care se formează la confluența câtorva râuri principale, printre care Creanga Albă și Lăpușna. Gurghiul primește un număr mare de afluenți de pe ambele părți, printre care Valea Gâțea, Meștera, Lărguța, Mocârța, Fâncel, Fătăciunea, Tisieu, Tireu, Tămășoaia, Șandra, Tămășoaia-Dobârlea, Bafta Veche, Punga, Pârâul lui Moise, Mocirlos, Drăgușa Mică, Recea, Secuieu, Sebeșul Mic, Sebeș-Moldova, Răchitașul Mic, Răchitașul Mare, Sirodul Mare, Valea Seacă, Valea Iepei, Pietroasa etc.

Condițiile climatice locale de la nivelul comunei Ibănești sunt influențate puternic de elemente precum așezarea geografică, circulația generală a atmosferei și dispunerea reliefului. Astfel, la cele mai mari altitudini este prezent subetajul munților înalți, urmat de etajul munților mijlocii și scunzi (la peste 800 m înălțime) și etajul de deal. Viteza medie a vântului crește de 3-4 m/s la baza masivului până la 7 m/s în zona înaltă, fiind mai puternic în perioada de iarnă. În zona conurilor vulcanice zăpadă rezistă până la 200 de zile pe an, în timp ce în zonele joase scade la 75 de zile. Precipitațiile medii anuale cresc de la 800 mm la baza muntelui la circa 1.200 mm pe culmile înalte, în care numărul de zile cu precipitații ajunge la 160/an, concentrate în sezonul cald. Temperatura medie anuală variază și ea între 1 și 7 grade Celsius, cea mai ridicată în iulie (14-16 grade) și cele mai scăzute în ianuarie (minus 4-6 grade).

Vegetația naturală se încadrează în zona forestieră, în timp ce pe vârfurile cele mai înalte regăsim pe o suprafață restrânsă etajul de pășuni și tufărișuri subalpine cu ienupăr și afin.

Vegetația forestieră este reprezentată mai ales de etajul coniferelor (molidișuri, brad, alte specii de conifere). La altitudini mai mici de 1000-1300 m, apar pădurile de amestec între fag și conifere, iar în zona colinară regăsim păduri de gorun, fag, carpen, frasin, ulm, tei, păr pădureț. De asemenea, la altitudini sub 600 m regăsim arbuști precum alun, corn, sânger, porumbar, precum și un strat ierbos (murul, drobița, drobul, horști, obsigă, firuța de pădure, sănișoară, ciocul berzei etc.). Pajiștile ocupă însă suprafețe importante și cuprind plante precum fâșcă, păiuș, rogoz pitic, obsigă, sadină, șușițică etc.). În luncile apelor curgătoare apar și specii de salcie, plop, arin etc.

Fauna este reprezentată mai ales de mamifere (urs, cerb, mistreț, lup, căprioară, veveriță etc.), păsări (sturz, gaița, ciocănitoare, uliu, cocoș de munte, acvilă, șoim etc.) și pești (păstrăv, lin, clean, mreană etc.).

Conform celor mai recente date statistice disponibile la nivelul INS (cele din luna iulie 2018), populația cu domiciliul în comuna Ibănești se ridica la 4.236 de persoane, fiind o comună de talie medie în context național și județean.

Față de anul 1990, populația comunei a scăzut cu peste 600 de locuitori, ceea ce echivalează cu o scădere de aproape 13%, peste media înregistrată la nivel național și județean. Peste 200 de locuitori au dispărut doar după anul 2007 (momentul aderării la Uniunea Europeană), iar 120 de la ultimul recensământ (cel din 2011), principalele cauze fiind sporul natural negativ, dar și migrația internă și externă.

Din totalul locuitorilor cu domiciliul înregistrați la nivel local în anul 2018, 2157 (50,9% din total) erau de sex masculin, iar 2079 (49,1%) de sex feminin, o situație atipică în context național și județean, unde populația feminină este majoritară (51-52% din total). Suprareprezentarea bărbaților este dată de faptul că fenomenul emigrării în rândul femeilor este în general mai ridicat decât în cel al bărbaților.

În ceea ce privește structura populației pe grupe mari de vârstă, la nivelul anului 2018, 14,2% dintre locuitori aveau vârsta între 0 și 14 ani, 62,9% între 15 și 59 de ani, iar 22,9% împliniseră vârstă de 60 de ani. Astfel, ponderea populației vârstnice se situa în jurul mediei județene (23,1%) și naționale (22,8%). În același timp, ponderea populației tinere se situa la un nivel inferior mediei județene (15,7%) și naționale (14,7%). Pe de altă parte, fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat față de anul 1990, când doar 19% dintre locuitori aveau peste 60 de ani, iar 22% aveau sub 15 ani.

Piramida vârstelor indică o puternică îngustare a bazei, corespunzătoare declinului natalității de după 1990, un număr mai mare de persoane în zona mediană, corespunzător numărului mare de nașteri din perioada comunistă, urmată de o nouă îngustare la nivelul vârfului, pe fondul mortalității ridicate, mai ales în rândul bărbaților. În următoarele decenii este puțin probabilă revenirea natalității, dată fiind scăderea populației feminine fertile și a migrației populației tinere.

În schimb, generația ”decrețeilor” va intra în rândul persoanelor vârstnice, a căror pondere va crește semnificativ, inclusiv pe fondul creșterii speranței de viață.

Datele recensământului din 2011 arată faptul că, în realitate, fenomenul scăderii și îmbătrânirii demografice este mai accentuat decât cel indicat de statisticile oficiale ale INS cu privire la populația care are domiciliul în localitate. Acest lucru este explicat de faptul că multe persoane din comună au plecat din comună în alte localități din țară sau străinătate fără a-și schimba domiciliul din documentul de identitate. Acestea sunt mai ales persoane tinere, apte de muncă.

Comuna a atins populația maximă în anii 60, când a ajuns la circa 6.000 de locuitori, după care a început să scadă pe fondul migrației masive a forței de muncă spre centrele urbane (mai ales Reghin și Târgu Mureș). Astfel, în pofida sporului natural pozitiv, comuna a pierdut circa peste 1.000 de locuitori până în  1989. După 1990, migrația internă către orașe a scăzut, dar a crescut migrația externă a populației, iar sporul natural a devenit negativ.

Conform recensământului din 2011, cea mai recentă sursă oficială disponibilă, 97,9% dintre locuitori s-au declarat de etnie română, 0,2% de etnie maghiară, iar pentru 1,9% dintre locuitori nu s-a putut obține această informație, nefiind prezenți la reședință. Totuși, putem presupune că și persoanele respectivele sunt tot români, în condițiile în care la recensământul anterior (2002) ponderea acestora fusese de 99,6%. Comunitățile de germani, maghiari și evrei au dispărut aproape complet în ultimele decenii.

În ceea ce privește structura confesională, populația comunei este mai eterogenă. Ortodocșii dețin ponderea majoritară (87%), urmați de greco-catolici (5%) și cultele neoprotestante – adventiști, penticostali. La nivel local există și câțiva enoriași de confesiune romano-catolică și reformată, mai ales de etnie maghiară.

Sporul natural al populației a fost unul permanent negativ în ultimii 10 ani, principala cauză fiind scăderea numărului de nașteri la mai puțin de jumătate față de perioada comunistă. Rata natalității în comună a fost în anul 2018 de doar 8,2‰, sub media județeană (9,8‰) și națională (8,6‰). Pe de altă parte, rata mortalității a fost de 12,7‰, peste media județeană (11,7‰) și cea națională (11,8‰). Astfel, deficitul natural a ajuns la -4,5‰, mai ridicat decât cel de la nivelul județului Mureș (-1,9‰) și decât cel de la nivelul României (-3,2‰).

Îmbătrânirea populației a agravat tendința de accentuare a deficitului natural, scăzând numărul familiilor tinere în favoarea persoanelor vârstnice.

O situație mai bună se înregistrează în cazul numărului de căsătorii, care se menține încă ridicat față de alte comune și cu mult peste cel al divorțurilor. Rata nupțialității a fost în 2017 de 4,8‰, sub media județeană (5,3‰) și națională (6,4‰). Numărul divorțurilor se menține

la cote reduse, cu 5 astfel de evenimente în anul 2017, și o rată a divorțialității (1,1‰) ușor mai scăzută decât media județeană și națională (circa 1,5‰). Din păcate, nu toate familiile nou-întemeiate în comună rămân în localitate, mulți tineri preferând să emigreze.

După cum am menționat și anterior, fenomenul migrației interne s-a atenuat puternic în ultimele două decenii, orașele din județ devenind tot mai puțin atractive pentru forța de muncă din comună. Astfel, în ultimii 10 ani (exceptând anul 2007), numărul persoanelor stabilite cu domiciliul în localitate a fost mai mare decât al celor plecate.

Migrația externă s-a accentuat după 1990, mai ales odată cu aderarea la Uniunea Europeană care a contribuit la facilitarea accesului lucrătorilor români pe piața muncii din diverse state.

La recensământul din 2011, 216 locuitori ai comunei (5% din populația totală) locuiau în străinătate, dintre care 123 de bărbați și 93 de femei. În realitate însă, cifra celor plecați la muncă în străinătate este probabil mai mare în prezent, la 7 ani de la recensământ.

  1. AGRICULTURA

Conform rezultatelor Recensământului General Agricol din anul 2010, la nivelul comunei Ibănești existau 1714 exploatații agricole, cu o suprafață totală de 6659 ha, dintre care 4132 ha aveau destinația de suprafață agricolă, ceea ce reprezenta doar 13% din suprafața administrativă totală a comunei. Din totalul exploatațiilor agricole, 1008 sunt mixte, 642 sunt exclusiv de tip vegetal, iar 64 se ocupă doar de creșterea animalelor.

Conform PATJ Mureș și PUG, terenurile agricole din comună se încadrează în clasa de fertilitate 5, având un potențial productiv foarte scăzut, specific zonelor agro-pastorale de munte. De altfel, cea mai mare parte a terenurilor agricole din comună au destinația de pășune sau fâneață, terenurile arabile fiind foarte restrânse.

Mărimea medie a unei exploatații agricole din comuna Ibănești era, în 2010, de 2,4 ha, sub media județeană (3,3 ha) și națională (3,5 ha). Din totalul de peste 1600 de exploatații din comună, doar 5 lucrau peste 100 ha de teren, iar alte 6 între 10 și 99 ha (acestea fiind în general pășuni), în timp ce peste jumătate lucrau sub 1 ha.

Dacă în ceea ce privește pășunile predomină exploatațiile de mari dimensiuni, în cazul terenurilor arabile toate exploatațiile sunt mai mici de 5 ha. Această situație este specifică zonelor montane unde terenurile arabile sunt concentrate în loturi mici, dispersate teritorial, care nu încurajează contopirea acestora în ferme de dimensiuni mari. Așadar, practicarea culturii vegetale în condiții de eficiență economică este greu de implementat în această zonă, pe lângă condițiile pedoclimatice nefavorabile acesteia. Prin urmare, doar 3 ha erau lucrate în sistem de arendă, restul fiind exploatate direct de către proprietari.

Din totalul celor 4132 ha de terenuri agricole utilizate în anul 2010, cele mai multe aveau destinația de pășune și fâneață (92% din total), urmat de terenurile arabile (7%), grădini și livezi (sub 1%). La acestea se adaugă o suprafață restrânsă (46 ha) de terenuri agricole neutilizate.

La nivelul comunei Ibănești se practică mai ales cultura cartofilor și a porumbului, iar pe suprafețe foarte restrânse alte cereale (grâu, orz, ovăz) și plante de nutreț.

Pomicultura, deși beneficiază de condiții relativ favorabile, se practică pe suprafețe foarte restrânse pentru autoconsum de fructe proaspete și fabricarea de băuturi spirtoase.

Viticultura nu beneficiază de condiții propice în aceste zone.

Comuna Ibănești dispune de un potențial foarte ridicat pentru agricultura ecologică, în condițiile în care micii proprietari folosesc încă metode preponderent tradiționale de lucru. Cu toate acestea, un număr restrâns de fermieri și de suprafețe de teren sunt certificate ecologic, fie din lipsa de informare, fie din cauza faptului că procedura este una birocratică.

La recensământul agricol din anul 2010, în comuna Ibănești s-au înregistrat 861 de bovine, 4724 de ovine, 550 de caprine, 1455 de porcine, 9390 de păsări, 244 de cabaline, 127 de iepuri și 650 de familii de albine. Deși acest efectiv de animale este relativ ridicat raportat la suprafața agricolă modestă a comunei, zootehnia și-a pierdut treptat din importanța economică pentru comunitate. În plus, îmbătrânirea populației și migrația forței de muncă în străinătate vor conduce la accelerarea renunțării treptate la agricultura tradițională, inclusiv la creșterea animalelor în propria gospodărie. Locul acestora ar trebui luate de fermele de tip industrial, moderne, capabile să concureze pe o piață competitivă globală.

În ceea ce privește dotarea cu mașini și echipamente agricole, la nivelul comunei Ibănești existau în anul 2010 un număr de 24 de tractoare, 16 pluguri, 7 grape, 3 semănători, 1 mașină de erbicidat, 1 combină, 47 de motocositoare, 24 de alte mașini. Raportat la suprafața arabilă foarte modestă, de câteva sute de hectare, numărul de echipamente este ridicat (o medie de sub 15 ha de teren arabil per tractor, față de o medie de circa 50 ha la nivel național), acestea fiind subutilizate în raport cu capacitatea lor. Cauza principală o reprezintă fragmentarea proprietății agricole și lipsa unor ferme de mari dimensiuni.

Același recensământ agricol din 2010 consemnează un număr de 3.523 de locuitori ai comunei au lucrat, ca activitate principală sau secundară, cel puțin o dată în acel an, în agricultură.

Aceștia reprezentau 80% din totalul populației stabile și peste 90% din cea în vârstă de muncă, ceea ce denotă faptul că aproape toată populația practica, sub o formă sau alta, agricultura.

Circa 77% dintre lucrătorii în agricultură alocau mai puțin de 50% din timpul lor de lucru anual agriculturii, având alte ocupații de bază (de ex. pensionari, elevi, casnici, salariați etc.). Peste 56% dintre aceștia erau bărbați și 44% femei. Dintre conducătorii exploatațiilor agricole, 71% erau bărbați, iar 29% erau femei. Relevant este și faptul că 94% dintre aceștia aveau doar pregătire practică, iar 6% aveau și o formă de pregătire teoretică în domeniul agriculturii. Dacă luăm în calcul și faptul că 99% dintre aceștia lucrau în propria gospodărie, avem o nouă dovadă a ponderii covârșitoare a agriculturii de subzistență practicate în comună, pe loturi foarte mici de teren aflate în proprietate, fără mijloace tehnice și pregătire corespunzătoare în domenii.

Un astfel de model de agricultură nu mai este competitiv pe plan european și nu este orientat către piață, ci mai degrabă către asigurarea existenței de zi cu zi a membrilor respectivei gospodării.

Din perspectiva vârstei lucrătorilor, 39% dintre aceștia aveau peste 55 de ani, în timp ce doar 23% aveau vârsta de sub 35 de ani. Așadar, fenomenul îmbătrânirii și migrației se resimte deja puternic în domeniul agricol, la aceasta adăugându-se și orientarea tot mai evidentă a tinerilor către o carieră în alte domenii (mai ales servicii). Acest lucru va conduce, pe termen mediu și lung, la o scădere a forței de muncă ocupate în agricultură, o tendință similară cu cea înregistrată de mai multe decenii în toate economiile dezvoltate.

Silvicultura joacă un rol important în economia locală dată fiind suprafața foarte extinsă a fondului forestier, de 25.848 ha conform datelor INS, ceea ce reprezintă peste 82% din suprafața administrativă. Din totalul pădurilor, peste 90% se află în proprietatea statului, în timp ce 2.467 ha se află în proprietate privată. Acestea sunt administrate, în cea mai mare parte, de Direcția Silvică Mureș a Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA, mai ales prin Ocolul Silvic Fâncel și Ocolul Silvic Gurghiu, ambele cu sediul în comuna Gurghiu. În comună există și un composesorat al proprietarilor privați de păduri. În zonă predomină pădurile de conifere (molid) și de fag din grupa II (funcție de producție și protecție), prin urmare din zonă se poate recolta anual un volum mare de masă lemnoasă în scopul procesării. Zona se confruntă uneori cu furturi de lemn din pădure, dar în cantități mici, nefiind afectată de fenomene masive de defrișare ca în alte zone din țară.

În comună funcționează peste 20 de agenți economici care se ocupă cu exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, cele mai importante fiind:

  • DARION – 45 de salariați;
  • GELU TRANSEXPLOR SRL – 43 de salariați (inclusiv extracție materiale de construcție);
  • HORN FOREST SRL – 20 de salariați;
  • ALBIN TERY TRANS SRL – 12 salariați.

Piscicultura se practică la scară redusă de către localnici, mai mult în scop de agrement, singura unitate comercială importantă de profil fiind Păstrăvăria Lăpușna a Direcției Silvice Mureș.

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Ibănești pentru perioada 2021-2027 21 Per ansamblu, datele recensământului din 2011 indică faptul că 56% din forța de muncă locală lucra în sectorul primar (agricultură, silvicultură, piscicultură și activități conexe). Prin urmare, acest sector joacă încă un rol important mai ales pentru asigurarea subzistenței unui număr important de familii din comună.

  1. INDUSTRIA, CONSTRUCȚIILE ȘI SERVICIILE

Conform recensământului din 2011, circa 44% din forța de muncă a comunei lucrează în activități non-agricole, precum industria și serviciile. O bună parte dintre locurile de muncă ale acestor persoane sunt amplasate în alte localități, mai ales în municipiul Reghin, dar și în unele comune din jur (de ex. Hodac sau Gurghiu). Astfel, aproape 25% din populația activă face naveta la locul de muncă.

Sectorul industrial de la nivelul comunei este reprezentat mai ales de ramura industriei alimentare, reprezentată de una dintre cele mai importante fabrici de produse lactate din Transilvania – MIRDATOD PROD SRL. Aceasta produce deja faimoasa ”Telemea de Ibănești”, denumire de origine protejată la nivel european (din cele 3 existente la nivel național), dar și alte brânzeturi (cașcaval, brânză de vaci, brânză de burduf, mozzarella, urdă, caș dulce, brânză topită), unt și produse proaspete (smântână, iaurt, lapte proaspăt). Înființată în anul 1994, firma distribuie produsele mai ales în județele Mureș, Cluj și Sibiu și are în plan triplarea capacității de producție de la 50.000 l/zi în prezent la 150.000 l/zi în 2020, o dată cu finalizarea unei noi fabrici cu fonduri europene în valoare de aproape 6 mil. Euro. Numărul de salariați va crește și el de la circa 120 în prezent la 170 după finalizarea noii fabrici. Tot în ramura industriei alimentare funcționează și o brutărie aparținând companiei BOZON COM, cu un număr de 15 salariați, respectiv o micro-unitate de producere a berii ”Lăpușna”.

O altă ramură bine reprezentată este cea de prelucrare a lemnului. Cea mai mare companie din domeniu este DARION SRL, care produce mai ales cherestea, cu un număr de 45 de salariați. Firme mai mici cu activități în acest domeniu sunt și NEL VIONIC SRL, CRISMIR SRL, MIGAVLAD SRL, OVI PAU COM SRL etc. Per ansamblu, aceste firme angajează circa 90 de persoane în prezent.

În total, circa 300 de locuitori ai comunei lucrează în industrie, dintre care circa 1/3 fac naveta în altă localitate.

Sectorul construcțiilor este mai puțin dezvoltat decât în alte zone din județ. Numărul persoanelor ocupate în acest domeniu era la recensământul din 2011 de doar 66, adică mai puțin de 4% din totalul forței de muncă locale (la jumătate față de media județeană și națională). La nivel local funcționează doar câteva mici firme cu acest profil, care nu adună mai mult de 10 salariați, restul fiind lucrători pe cont propriu, fie în zonă, fie în alte localități sau chiar în alte țări.

Sectorul serviciilor angajează, la rândul lui, circa 300 de angajați, dintre care 200 în subsectorul serviciilor private (comerț, transporturi, diferite servicii pentru populație) și 100 în subsectorul serviciilor publice (administrație, învățământ, sănătate, asistență socială, cultură). Cele mai importante firme private din domeniu activează în domeniul transportului rutier de mărfuri, comerțului cu amănuntul de produse alimentare, de materiale de construcții, al telecomunicațiilor prin cablu etc. Pe fondul volumului redus al populației, sectorul serviciilor este încă subdezvoltat, astfel că cei mai mulți localnici se deplasează la Reghin pentru cumpărături mai consistente sau pentru a accesa diferite servicii. Totuși, la nivel local funcționează deja unități ale unor rețele comerciale cu acoperire națională, precum PROFI sau LA DOI PAȘI, dar și centre comerciale operate de companii locale (de ex. IBĂNEȘTI PĂDURE PROD).

  1. FORȚA DE MUNCĂ

La recensământul din 2011, la nivelul comunei Ibănești erau înregistrate 1.830 de persoane active economic, ceea ce reprezenta 42% din populația stabilă totală. Dintre acestea, 1.695 erau efectiv ocupate, iar 135 de persoane erau în căutarea unui loc de muncă. Aproape 60% dintre locuitori sunt inactivi economic (elevi, studenți, pensionari, casnici, copii aflați în întreținere etc.).

În ceea ce privește structura ocupării, cele mai multe persoane activau în agricultură (56% din total), urmată la mare distanță de industrie (16%), servicii publice (10%), comerț (6%) și servicii private (6%). Pe de altă parte, 48% din forța de muncă era reprezentată de agricultori, urmați de muncitori (30%) și lucrători în servicii (10%).

În ceea ce privește nivelul de studii al populației cu vârsta de peste 10 ani, doar 5% dintre locuitori aveau studii superioare (de aproape 4 ori mai puțin decât media națională), în timp ce peste jumătate absolviseră cel mult 8 clase (dintre care 3% nu aveau niciun fel de studii).

De asemenea, circa 18% dintre locuitori aveau studii liceale și postliceale, iar 19% profesionale. Nivelul scăzut de pregătire al populației este corelat cu structura ocupațională a populației. Persoanele care au nivel scăzut de instruire sunt și cele mai expuse riscului de excluziune.

Numărul de locuri de muncă din comuna Ibănești a ajuns în anul 2017 la 472, în creștere cu 43% față de anul 2007 și mai mare decât în anul 1990. Această creștere poate fi pusă pe seama dezvoltării sectorului privat, precum unitățile din industria alimentară și de prelucrare a lemnului, care au generat noi locuri de muncă.

Fenomenul șomajului este în scădere la nivel local, numărul oficial al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă a scăzut de 3 ori, în perioada 2010-2018, conform datelor AJOFM.

Distribuția acestora pe sexe este egală (21 de bărbați și 21 de femei). Aceștia sunt, în general, beneficiarii de venit minim garantat. Rata șomajului este de circa 2%, sub valorile de la nivel național (3,5%) și județean (3,6%).

Aceste cifre oficiale nu reflectă însă întreg fenomenul șomajului de la nivel local. Pe de o parte, nu toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă se înregistrează la AJOFM. Pe de altă parte, persoanele ocupate informal în agricultură sau silvicultură nu figurează oficial ca șomer.

Comuna Ibănești, prin poziționarea sa în zona montană, are un grad relativ redus de accesibilitate, fiind tranzitată de la vest la est de un drum județean (DJ 153C), care leagă municipiul Reghin de granița cu județul Harghita. Prin urmare, comuna nu are acces direct la niciun drum european sau național, și nici la calea ferată.

Mobilitatea în interiorul comunei se realizează la nivelul drumurilor comunale și a străzilor.

Drumurile comunale sunt în număr de 8 (DC 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171 și 172), au rolul de a lega între ele satele componente și au o lungime totală de circa 16 km, dintre care peste 90% sunt pietruite. Starea lor este, în general, una bună, excepție făcând DC 169 (Tisieu – Ibănești-Pădure) și DC 170 (Tisieu – Tireu).

În ceea ce privește străzile, acestea sunt, în conformitate cu Planul Urbanistic General al comunei, în număr de 201, la care se adaugă 9 poduri, 156 de podețe și o punte, în lungime totală de 110 km. Străzile sunt modernizate doar parțial, în mare parte fiind pietruite sau chiar de pământ, fără rigole și trotuare corespunzătoare, ceea ce face ca deplasarea tuturor participanților la trafic să fie îngreunată și chiar expusă pericolelor de accidente. Lipsa unor parcări amenajate face ca autovehiculele să staționeze pe partea carosabilă sau chiar pe spațiile verzi/publice, perturbând și mai mult traficul motorizat și pietonal.

Printr-un proiect cu fonduri europene (PNDR 2007-2013), s-au realizat recent lucrări de asfaltare a 17 străzi cu o lungime de 4,5 km.

Serviciile de transport în comun se asigură în prezent doar pe relația Ibănești-Reghin și retur, cu microbuze și un număr de 10 curse zilnic. Durata călătoriei este de circa o oră. Această legătură de transport asigură condiții favorabile pentru practicarea navetismului către acest oraș. În schimb, legăturile cu alte orașe (de ex. Târgu Mureș) presupune transferul în municipiul Reghin.

Cea mai apropiată stație CF este cea din Reghin, situată la circa 20 km de centrul comunei Ibănești. De aici pleacă zilnic trenuri către Târgu Mureș, Bistrița, Deda, Toplița și București.

În ceea ce privește transportul aerian, cel mai apropiat aeroport este cel din Târgu Mureș, aflat la circa 50 km de comună. Acesta a fost recent modernizat, oferind la nivelul anului 2018 un număr de 11 curse regulate pe săptămână, către Memmingen, Dortmund, Antalya, Londra și Budapesta, toate operate de compania low cost WIZZ AIR. La acestea se adaugă două curse interne săptămânal către București-Otopeni.

  1. ALIMENTAREA CU APĂ ȘI CANALIZARE

Comuna Ibănești beneficiază de un sistem centralizat de alimentare cu apă extins pe o lungime de 47,4 km, care acoperă toate cele 10 sate componente. Rețeaua de distribuție a apei potabile s-a dublat față de anul 2007, pe fondul investițiilor publice derulate de administrația locală. Spre exemplu, printr-un proiect integrat finanțat din PNDR 2007-2013, sistemul de alimentare cu apă a fost extins cu 4,5 km în satul Dulcea. Cu finanțare din PNDL, s-a captat un izvor și s-a realizat o conductă de aducțiune a apei potabile pentru consumatorii locali.

La recensământul din 2011, un număr de 519 gospodării (28% din total) erau conectate la rețeaua publică, alte 938 (50%) dispuneau de alimentare cu apă din rețea proprie (de ex. hidrofor), în timp ce restul de 433 (22%) nu dispuneau de apă curentă. Cele mai multe locuințe fără apă curentă se înregistrau în satele Ibănești (176), Tireu (88), Pârâu Mare (28) și Zimți (25). Între timp, numărul de gospodării conectate la rețeaua de apă a crescut la circa 1050 (56% din total).

Sistemul centralizat de canalizare a fost înființat recent, cu finanțare din cadrul aceluiași proiect integrat PNDR 2007-2013, cuprinzând o rețea de 12 km și o stație de epurare. În prezent, se derulează lucrări de extindere a acestei rețele cu fonduri PNDL. Cu toate acestea, doar 250 de gospodării (sub 15% din total) sunt conectate la rețeaua de canalizare, care necesită lucrări de extindere și de modernizare (spre exemplu eficientizarea consumurilor energetice ale echipamentelor).

La recensământul din 2011, circa 800 de locuințe dispuneau de instalații proprii de canalizare în interiorul locuinței, 600 în curte, în timp ce circa 500 nu dispun de un astfel de sistem. Cele mai multe gospodării necanalizate se regăsesc în satele Ibănești (213), Tireu (91) și Tisieu (46).

Administrarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare se face de către Serviciul Public de Alimentare cu Apă și Canalizare din subordinea Consiliului Local. Acesta dispune de personal dedicat, însă acesta este insuficient în raport cu nevoile. De asemenea, volumul încasărilor este modest și nu acoperă integral costurile, în condițiile în care numărul de abonați

și consumul sunt relativ modeste, iar consumurile de energie al echipamentelor sunt mari, ca și nevoile de investiții. În anul 2017, gospodăriile din Ibănești au consumat 131.000 mc de apă potabilă, nivel apropiat de cel din anii precedenți, în pofida creșterii numărului de consumatori din ultimii 10 ani. Acesta este și efectul procesului de contorizare.

  1. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ ȘI ILUMINATUL PUBLIC

Teritoriul comunei Ibănești este complet electrificat încă din perioada comunistă, singurele excepții fiind gospodăriile care s-au debranșat voluntar de la rețea, din diverse motive.

Alimentarea cu energie electrică se face de către operatorul ELECTRICA FURNIZARE prin linii electrice aeriene de 20 kV, rețeaua având o lungime de circa 30 km, la care se adaugă 14 posturi de transformare. Stâlpii de susținere a acestor linii electrice sunt uzați și vulnerabili la intemperii.

Iluminatul public se asigură folosind infrastructura (stâlpi, linii aeriene) operatorului de distribuție a energiei electrice. Corpurile de iluminat sunt parțial de tip economic (becuri ecologice), iar restul de tip clasic, pe bază de lămpi cu vapori de sodiu, cu o eficiență energetică scăzută și o putere de iluminare modestă în comparație cu noile tehnologii de pe piață.

  1. ÎNCĂLZIREA ȘI ASIGURAREA COMBUSTIBILULUI PENTRU GĂTIT LA NIVELUL LOCUINȚELOR

Comuna Ibănești nu dispune de o rețea de alimentare cu gaze naturale, un astfel de proiect fiind propus spre implementare în perioada următoare. La recensământul din 2011, un număr de 225 de gospodării (12% din total) dispuneau de centrală termică, în timp ce restul se încălzeau cu sobe pe bază de combustibil solid (lemn, cărbuni). Acest lucru determină o poluare a aerului în sezonul rece.

În ceea ce privește combustibilul pentru gătit, 494 de gospodării (27%) foloseau aragazuri pe bază de butelie cu gaz, în timp ce majoritatea gospodăriilor își asigură prepararea hranei pe sobe cu combustibil solid.

  1. TELECOMUNICAȚII

La nivelul comunei Ibănești există rețea aeriană de telecomunicații (telefonie fixă, cablu TV, internet), precum și de comunicații prin satelit (telefonie mobilă, transfer de date). Cei mai mulți dintre locuitori nu dispun de un post de telefonie fixă, însă o pondere covârșitoare dintre aceștia dispun de servicii de telefonie mobilă și cablu TV, calitatea serviciilor furnizate de operatorii privați de profil (Orange, Vodafone, Telekom, RCS&RDS/Digi etc.) fiind satisfăcătoare. În prezent, circa 60-65% dintre gospodării dispun de computer și conexiune la Internet.

La nivelul comunei Ibănești funcționează o unitate școlară cu personalitate juridică (Școala Gimnazială Ibănești), cu următoarele unități arondate:

  • Școala Primară Ibănești-Pădure (Isticeu)
  • Școala Gimnazială Ibănești-Pădure
  • Școala Primară Dulcea


Acestea reunesc 6 grupe de grădiniță (2 în Ibănești, 3 în Ibănești-Pădure, 1 în Dulcea), 12 clase de ciclu primar (5 în Ibănești, 5 în Ibănești-Pădure, 2 în Dulcea) și 8 clase de ciclu gimnazial (4 în Ibănești și 4 în Ibănești-Pădure).

Populația școlară de la nivelul comunei Ibănești se ridica în anul 2017 la 460 de copii (circa 11% din populația stabilă), respectiv 115 în ciclul preșcolar (grădiniță), 201 în cel primar (clasele 0-4) și 144 în cel gimnazial (clasele 5-8). Față de anul 2007, populația școlară a scăzut cu aproape 25%, mai ales în rândul preșcolarilor (inclusiv ca urmare a înființării clasei zero) și a elevilor de gimnaziu, rezultatul scăderii natalității din ultimele două decenii. Este de așteptat ca această tendință să continue și în anii următori, pe fondul îmbătrânirii populației, ceea ce va conduce la nevoia de a reconsidera rețeaua școlară de la nivel local.

Scăderea numărului de elevi a impus deja închiderea unor unități de învățământ. Pentru a asigura transportul copiilor la cea mai apropiată unitate de învățământ în funcțiune, autoritățile locale pun la dispoziție zilnic curse cu microbuzul pe direcția Dulcea – Tisieu – Pârâu Mare – Ibănești Pădure; Ibănești Pădure – Isticeu – Pietrisaru – Ibănești; Ibănești – Pietrișaru – Isticeu – Pietroasa – Ibănești Pădure; Tireu – Ibănești Pădure – Isticeu; Ibănești Pădure – Pârâu Mare – Dulcea; Dulcea – Tisieu – Pârâu Mare – Isticeu; Tisieu – Ibănești Pădure – Tireu – Ibănești Pădure. În total, circa 140 de copii (30% din total) din comună practică naveta la grădiniță sau școală. La aceștia, se adaugă circa 120 de elevi de liceu care studiază în Reghin, Gurghiu sau Târgu Mureș. În primele două cazuri, o parte dintre elevi practică naveta zilnică cu mijloacele private de transport în comun, în timp ce elevii care aleg liceele din reședința de județ optează de obicei pentru internat sau chirie.

Număr de cadre didactice de la Școala Gimnazială Ibănești a fost în anul 2017 de 38, dintre care 6 educatori, 12 învățători și 20 de profesori de gimnaziu. Față de anul 2007, numărul cadrelor didactice a scăzut cu 13, pe fondul scăderii numărului de elevi și a desființării unor clase. Aspectul pozitiv este legat de faptul că întreg personalul didactic este calificat, iar 90% din acesta este reprezentat de titulari, o situație care nu se întâlnește în multe zone rurale din țară. La acesta se adaugă personalul non-didactic (fochiști, îngrijitori, secretar, contabil etc.).

Din punct de vedere al infrastructurii, toate clădirile utilizate în scop educațional sunt reabilitate sau în curs de reabilitare. Cele mai importante lucrări de reabilitare s-au derulat la Școala Gimnazială din Ibănești, unde lucrările de refațadizare au fost finalizate recent. Școlile dispun de laboratoare IT (calculatoare, videoproiector, multifuncțională, acces la Internet), bibliotecă, cabinete școlare, mobilier nou, teren de sport, sală de sport (amenajată într-o sală de clasă), iar grădinițele dispun de locuri de joacă.

La nivelul comunei Ibănești activitatea de asistență medicală se asigură prin două cabinete de medicină de familie, un cabinet stomatologic și două farmacii, toate funcționând în regim privat. La acestea se adaugă un centru SMURD, înființat în anul 2000 și finanțat de către comunele Ibănești, Hodac și Gurghiu în cadrul Asociației Comunităților Văii Gurghiului. Acest centru dispune de o autospecială și o echipă de 15 paramedici, care deservesc cu servicii de primă urgență circa 15.000 de locuitori din zonă.

Majoritatea locuitorilor comunei, mai ales cei în vârstă și cu o sursă de venit constantă sunt înscriși la medicii de familie și beneficiază de servicii medicale de bază prin aceștia. Totuși, o parte dintre locuitori nu dispun de asigurare medicală, context în care trebuie să apeleze la servicii private. De asemenea, pentru investigații și consultații mai complexe, locuitorii comunei trebuie să se deplaseze la Reghin sau Târgu Mureș, ceea ce implică eforturi considerabile de timp, bani etc. Acest lucru are un impact negativ asupra calității vieții. Datele INS arată că speranța de viață a populației a crescut cu 2-3 ani doar în intervalul 2007-2017, însă aceasta rămâne încă departe de media europeană de 80-81 de ani, principala cauză fiind informarea și prevenția insuficientă la nivelul populației, stilul de viață nesănătos și accesul limitat la asistență medicală de specialitate.

Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate, elaborat recent de Banca Mondială, comuna Ibănești face parte din rândul așezărilor rurale cu un nivel mediu de dezvoltare în context județean, similar cu cel al unor comune precum Deda, Bălăușeri, Hodac, Suseni sau Albești.

Acesta este rezultatul faptului că această comună dispune de resurse remarcabile (de ex. forestiere, turistice) care o fac mai puțin dependentă de activități agricole informale, un profil economic mai diversificat (de ex. industrie alimentară, de procesare a lemnului) și se află la o distanță relativ redusă față de un centru urban polarizator (Reghin), ceea ce favorizează navetismul și accesul populației la diferite oportunități și servicii.

În cadrul Primăriei Ibănești funcționează Compartimentul de Asistență Socială cu personal specializat, care furnizează unele servicii de bază. Acesta dispune de 2 posturi (dintre care unul contractual), la care se adaugă și asistenții personali contractați.

În ceea ce privește numărul de beneficiari, datele aferente anului 2018 care au fost furnizate de către Primăria Ibănești consemnează următoarea situație:

  • Număr de beneficiari ajutor social (venit minim garantat): 38
  • Număr de beneficiari alocație de sprijin a familiei: 89
  • Număr de beneficiari ajutor de urgență: 4
  • Număr de beneficiari indemnizație persoane cu handicap: 18
  • Număr de asistenți personali: 22


În subordinea Consiliului Local funcționează Serviciul de Îngrijire a Persoanelor Vârstnice și a Persoanelor cu Nevoi Speciale. Acesta are sediul în Dispensarul Uman. Scopul serviciului este de a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții în conformitate cu art. 27 din Legea nr. 292/2011. Potențialii beneficiari ai serviciilor sunt persoanele adulte de pe raza comunei și familiile acestora, aflate în situații de dificultate sau în risc de excluziune socială.

Tipurile de servicii oferite sunt cele de informare și consiliere, educație extra-curriculară, promovarea unui stil de viață sănătos și activ, comunicare și monitorizare situații de risc, promovare a incluziunii etc.

Fiind amplasată într-o zonă montană, cu un potențial natural foarte ridicat, conservarea biodiversității din zona Ibănești joacă un rol esențial. Pe teritoriul comunei se află mai două arii naturale protejate, parte a rețelei ecologice NATURA 2000. Acestea sunt:

  • ROSCI0019 Călimani-Gurghiu – acoperă circa 71% din suprafatța comunei Ibănești. În acest areal, care nu a fost alterat semnificativ de activitatea antropică, există populații importante de specii carnivore: urs brun (Ursus arctos), lup (Canis lupus) şi râs (Lynx lynx). De asemenea, în zonă se regăsesc specii de floră şi faună ocrotite prin legislația naţională şi Directivele U.E. Per ansamblu, în zonă regăsim 18 specii de păsări, 9 specii de mamifere, 2 de reptile, 5 de pești, 6 de nevertebrate și 8 plante care sunt de interes comunitar, conform Directivei Habitate.
  • ROSPA0033 Depresiunea și Munții Giurgeului – care ocupă circa 27% din suprafața administrativă a comunei. Acest areal cuprinde habitate de pajiști semi-naturale și naturale, respectiv păduri de molid și de fag, dar și specii de interes conservativ global (cristelul de câmp) sau amenințate la nivelul U.E. (acvila, barza albă, ierunca, cocoșul de munte, minunița, ciuvica, ciocănitoarea de munte etc.).


Totodată pe teritoriul comunei Ibănești se află Parcul Natural de Interes Național Seaca (7.700 ha), care cuprinde un fond forestier alcătuit mai ales din molidișuri pure, urmate de amestecuri de molid, brad și fag, molideto-făgete. Aceste păduri au o fragilitate ecologică ridicată și îndeplinesc funcții multiple. Aceste arborete joacă un rol important în producția de semințe forestiere, respectiv pentru protejarea speciei de cocoș de munte.

Tot în zonă se află și Rezervația naturală de molid de rezonanță de la Lăpușna, cu o suprafață de 78 ha. Aceste păduri cuprind specii de molid cu o valoare genetică foarte ridicată și pură, vechi de până la 170 ani, care sunt folosiți la fabricarea de instrumente muzicale, activitate tradițională pentru zona Reghin.

O problemă majoră cu privire la conservarea biodiversității este legată de faptul că zonele protejate de pe teritoriul comunei nu mai dispun, încă din anul 2016, de custozi desemnați. Prin urmare, acestea sunt expuse riscurilor antropice, de tipul braconajului, off-road-ului, amenajamentelor silvice necorespunzătoare. Aceste situri ar trebui să beneficieze și de planuri de management a căror implementare ar trebui să cadă în sarcina custodelui, al căror scop este de a asigura conservarea biodiversității.

Comuna Ibănești este membră a ADI ECOLECT, către care a delegat serviciul de colectare și transport al deșeurilor menajere. Aceasta se află în prezent în procedura de selectare a unui operator pentru întreaga zonă Reghin, care va presta acest serviciu timp de 8 ani. Acest contract este parte integrantă a sistemului integrat de management al deșeurilor implementat la nivel de județ, care a implicat mai multe componente. Practic, deșeurile colectate de la nivel local vor fi transportate la stația de transfer de la Reghin, apoi vor ajunge pentru eliminare prin depozitare la groapa de gunoi ecologică de la Sânpaul, care deservește tot județul.

Totuși, preluarea serviciului de colectare și transport a acestor deșeuri de către un operator microregional nu va rezolva în integralitate problema gestiunii deșeurilor. Astfel, acesta va furniza servicii doar pe baza unui abonament cu costurile aferente. De asemenea, aceste servicii nu vor cuprinde și gestiunea deșeurilor din construcții sau demolări, precum și a celor depozitate ilegal în diferite spații publice. În prezent, colectarea se face în amestec, în lipsa infrastructurii pentru colectare selectivă.

Poluarea apelor reprezintă provocarea cea mai importantă de la nivel local, asupra acestora acționând mai mulți factori poluanți, de la depozitarea necorespunzătoare a rumegușului rezultat în urma prelucrării primare a lemnului, până la apele epurate insuficient epurate din gospodăriile neconectate la rețeaua publică de canalizare, care pot ajunge în pânza freatică și afecta calitatea apelor subterane.

Poluarea aerului, ca și poluarea fonică, nu reprezintă o problemă majoră în zona Ibănești.

Singurii factori majori de poluare sunt traficul rutier, adesea îngreunat de starea proastă a drumurilor. De asemenea, în timpul iernii se pot înregistra unele presiuni suplimentare legate de arderile de combustibili solizi în sobele și centralele termice ale populației, în lipsa unei rețele de distribuție a gazelor naturale. Cu toate acestea, nu se înregistrează depășiri ale valorilor maxime admise la niciun poluant.

Poluarea solurilor se menține la cote reduse, lipsind zone contaminate sau poluate istoric.

Totuși, asupra terenurilor se manifestă unele presiuni antropice, precum depozitarea gunoiului de grajd și a dejecțiilor animale în spații necorespunzătoare, aplicarea de îngrășăminte chimice și produse fitosanitare pe unele suprafețe agricole, utilizarea de fose septice și closete săpate în pământ, depunerile de steril de la carierele din zonă, pășunatul intensiv etc. Totuși, impactul acestora asupra mediului este unul limitat, nefiind înregistrate probleme majore, nici chiar din perspectiva nitraților și nitriților.

Fiind amplasată într-o zonă montană, comuna Ibănești este expusă riscului de inundații, mai ales în cazul unor încălziri bruște ale vremii (care să conducă la topirea zăpezilor) sau a unor ploi abundente. Zonele cele mai expuse acestui risc sunt, conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor adoptat la nivel local în anul 2017, arealele Fătăciunata-Dulcea-Pod Tișeu-Pietroasa, respectiv Puntea Crăciun-Puntea Hodac.

Alunecările de teren se pot activa în zonele cu teren accidentat și nefixate prin plantații, mai ales în cazul unor precipitații abundente. Zonele cele mai expuse se regăsesc în satul Tireu, unde pot fi afectate și câteva gospodării, respectiv în satele Blidireasa și Zimți, unde pot avea de suferit drumurile locale.

Zona Ibănești, ca întreg județul Mureș se află într-o zonă cu Intensitate seismică redusă (zona 6 pe scara MSK, cu o perioadă de revenire la circa 100 de ani), nefiind înregistrate de-a lungului timpului pagube majore. În schimb, riscul de producere a incendiilor, atât la nivelul gospodăriilor, cât și al pădurilor, este ridicat, mai ales în condițiile accesibilității dificile.

Comuna dispune de un Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență, cu 15 voluntari și echipamente de intervenție diverse, cele mai multe fiind însă învechite.

Conform Listei Monumentelor Istorice actualizate în anul 2015, la nivelul comunei Ibănești există următoarele obiective de patrimoniu construit:

  • Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Lăpușna – ridicată în anul 1779 și strămutată în 1939, în jurul căreia funcționează astăzi o mănăstire de călugări;
  • Castelul Lăpușna – a fost ridicat în anii 1925-1926 și a aparținut Casei Regale până în 1948, la naționalizare, devenind apoi castel de vânătoare frecventat de conducerea comunistă, și spațiu de cazare după 1990;
  • Monumentul Eroilor din Ibănești – a fost ridicat în 1932 și este dedicat eroilor căzuți în Primul Război Mondial;
  • Turnul roman de supraveghere de la Ibănești „Cetățuia Mică” – cu urme de edificii, cărămizi, ceramică romană, cărbune, oase etc.;
  • Așezarea neolitică de la Ibănești „Piatra Orșovei”;
  • Așezarea preistorică de la Ibănești „Pietroasa”;
  • Așezarea Culturii Coțofeni de la Ibănești „Pietroasa-Isticeu”.

Viața culturală a comunității se concentrează în jurul celor 3 cămine culturale (Ibănești, Ibănești-Pădure și Dulcea) și a sălii de festivități din Isticeu. Acestea sunt utilizate pentru diferite scopuri, de la informări și întâlniri publice, până la evenimente ale comunității sau acțiuni și manifestări culturale.

La nivelul Căminului Cultural din Ibănești funcționează și un muzeu cu haine tradiționale, obiecte vechi de uz casnic, piese de mobilier. În cadrul Grădiniței din Ibănești funcționează și un Centru de Documentare și Informare (CDI), dotat cu 5 calculatoare (achiziționate prin Programul ”Biblionet”), scanner, imprimantă, xerox, video-proiector, ecran de proiecție, flipchart. Aici se organizează periodic cursuri, ședințe, prezentări, lansări de carte etc. Tot în satul Ibănești își are sediul și Biblioteca Comunală, care deține peste 10.000 de volume.

Patrimoniul cultural imaterial este încă bine păstrat în această zonă a județului Mureș. Astfel, Dorina Fărcaș și Elena Morar sunt doi meșteri populari locali care realizează cămăși tradiționale, Anuța Todoran realizează diferite articole de îmbrăcăminte cu mărgele, Chirteș Petruț realizează obiecte din lemn etc. La nivel local funcționează grupuri vocale care duc mai departe folclorul, portul și tradițiile locale, precum ”Ecou din Ibănești”.

În ceea ce privește evenimentele culturale, acestea sunt reprezentate de o serie de manifestări ajunse deja tradiție, precum Festivalul Văii Gurghiului, găzduit de platoul Fâncel, la care participă anual 10-15.000 de oameni. Acesta este organizat de Asociația Comunității Văii Gurghiului, Consiliul Județean și Instituția Prefectului Mureș. Scopul evenimentului este de a pune în valoare tradițiile și obiceiurile populare. Timp de trei zile, se servesc delicioase preparate tradiționale, au loc spectacole, concerte, concursuri (pescuit, fasonat etc), sunt expuse produse de artizanat. În satul alegoric, format din case care respectă arhitectura și modul de decorare din vechime, este prezentat stilul tradițional al Văii Gurghiului.

Festivalul de colinde și obiceiuri de iarnă are loc, în mod tradițional, în fiecare iarnă, în luna decembrie. De asemenea, în anul 2018 a fost organizată prima ediție a Concursului de poezie patriotică “Sunt suflet în sufletul neamului meu”, organizat de Biblioteca Comunală Ibănești, cu ocazia Zilei Eroilor, la Căminul Cultural din Ibănești. Acesta a reunit peste 60 de concurenți din România și Republica Moldova. În luna octombrie, se organizează la nivelul comunei evenimentul ”Au strâns toamnă după toamnă”, în cadrul căruia sunt premiate cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsnicie și sunt omagiate persoanele vârstnice.

Comuna Ibănești se numără printre UAT din județul Mureș cu cel mai ridicat potențial turistic, determinat atât de resursele turistice naturale, cât și de cele antropice. Deși în zonă există unități de cazare, turismul nu joacă încă un rol semnificativ în economia locală, spre exemplu din perspectiva numărului de locuri de muncă create. Totuși, acesta rămâne una dintre alternativele cele mai fezabile pentru diversificarea economiei locale.

RESURSELE TURISTICE

Resursele turistice naturale ale comunei Ibănești reprezintă, în fapt, principalul atu al zonei în atragerea de vizitatori. Localitatea are un teritoriu foarte extins în zona montană a județului Mureș, beneficiind de peisaje unice, de un fond forestier și cinegetic impresionant, de o floră și o faună foarte bogată, precum și de arii naturale protejate de importanță națională și chiar europeană. Concret, dintre obiectivele naturale care constituie atu-uri turistice importante ale Ibăneștiului putem menționa:

Parcul Natural Seaca – o rezervație mixtă-peisagistică, cu o suprafață de peste 7.700 ha, cu specii protejate de molidișuri, de interes științific, ecologic, de conservare genetică etc.;

Rezervația de molid de rezonanță Lăpușna – întinsă pe o suprafață de circa 78 ha, are rol de protecție a unor specii unice de molidișuri, care se folosesc inclusiv la fabricarea de instrumente muzicale;

Fondul cinegetic – întins pe zeci de mii de hectare în zonă, care cuprinde specii de mistreți, urși și râs. Acesta a atras, încă din secolul al XIX-lea, atenția elitei politice și conducătoare din România, începând de la familia regală și continuând cu liderii comuniștii;

Fondul piscicol – râurile din zonă sunt foarte propice pentru practicarea pescuitului sportiv, mai ales la specia păstrăv.

Resursele turistice antropice cuprind obiective de patrimoniu material, dar și imaterial de la nivel local. Dintre obiectivele de patrimoniu construit care joacă un important rol turistic, putem menționa:

Biserica de Lemn / Mănăstirea ”Sf. Nicolae” din Lăpușna – a fost ridicată în anul 1779 în comuna Gurghiu, fiind strămutată în anul 1939 în satul Lăpușna, la dorința familiei regale a României. Aceasta este valoroasă prin arhitectura exterioară, picturile murale și icoanele din interior, unele vechi de aproape 300 de ani. În jurul bisericii a fost ridicată, în urmă cu circa 20 de ani, o mănăstire de călugări;

Castelul regal de vânătoare de la Lăpușna – a fost ridicat în anii 20 ai secolului trecut de către Regele Ferdinand, un împătimit al vânătorii, fiind utilizat de membrii familiei regale, iar, după instalarea regimului comunist, de către liderii PCR și chiar șefi de state din blocul socialist. Din punct de vedere arhitectural, clădirea se aseamănă cu Castelul Peleș din Sinaia, mare parte dintre decorațiunile interioare fiind realizate manual, la standardele impuse de statutul de reședință regală de vacanță. După 1990, castelul a fost privatizat, fiind transformat într-una dintre cele mai originale și interesante unități de cazare și de organizare de evenimente din țară;

Vestigiile arheologice din zonă – precum așezarea neolitică de la Ibănești (”Piatra Orșovei”), cea preistorică (”Pietroasa”), așezarea culturii Coțofeni (”Pietroasa-Iticeu”) sau Turnul roman de supraveghere (”Cetățuia Mică”). Acestea sunt atractive mai ales pentru vizitatorii avizați în domeniul arheologiei, amenajarea turistică a acestor obiective fiind destul de precară;

Monumentul Eroilor din Ibănești – ridicat în anul 1932 de un fiu al satului în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial.

Patrimoniu cultural imaterial al comunei Ibănești este unul foarte bogat și se referă mai ales la tradițiile, obiceiurile, meșteșugurile populare și evenimentele culturale din zonă. Dintre acestea, putem menționa mai ales Festivalul Văii Gurghiului, care atrage zeci de mii de participanți în fiecare vară, și care joacă un rol important în promovarea portului popular, a meșteșugurilor din zonă, a folclorului, gastronomiei etc.

FORME DE TURISM

Prin prisma resursele turistice sus-menționate, Comuna Ibănești se poate consolida ca o destinație interesantă pentru următoarele forme de turism:

Turism montan: care să valorifice zona montană foarte întinsă de pe teritoriul comunei, cu condiția amenajării unor trasee pentru drumeții;

Turism sportiv și de agrement: axat mai ales pe valorificarea fondului cinegetic foarte bogat și a celui de pescuit sportiv. De asemenea, acesta ar putea fi extins pentru a cuprinde, spre exemplu, și trasee de echitație;

Turismul cultural și ecumenic: ar putea cuprinde trasee pe întreaga Vale a Gurghiului, care să includă obiective precum Biserica de Lemn/Mănăstirea Lăpușna, Castelul regal de vânătoare de la Lăpușna, Cetatea Veche a Gurghiului, Castelul Bornemisza de la Gurghiu, Festivalul Văii Gurghiului etc.;

Agroturismul: axat pe valorificarea peisajului rural de pe Valea Gurghiului, a gastronomiei locale, a tradițiilor și obiceiurilor din zonă. Acesta poate conduce inclusiv la dezvoltarea unei nișe importante de case de vacanță ale locuitorilor din mediul urban.

INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

La nivelul comunei Ibănești funcționau, conform INS, la nivelul anului 2018, 4 unități de primire a turiștilor, dintre care una de tip vilă turistică și 3 pensiuni agroturistice. Față de anul 2007, se remarcă creșterea numărului de pensiuni, prin investiții private. De menționat este faptul că această statistică nu cuprinde toate spațiile de cazare de la nivel local, ci doar pe cele care comunică date statistice către instituția sus-menționată.

Unitățile de cazare existente în comună pot găzdui anual circa 17.800 de turiști (adică o medie de aproape 50/zi calendaristică), dacă ar funcționa la capacitate maximă, cifră de circa 3 ori mai mare decât în anul 2007. Concret, numărul de locuri de cazare introduse în circuitul turistic era în anul 2018 de 76, dublu față de anul 2007.

Unitățile de cazare clasificate din comuna Ibănești sunt, conform Ministerului Turismului, următoarele:

  • Castelul de vânătoare Lăpușna – dispune de 3 vile incluse în circuitul turistic (două clasificate la 2 stele și una la 3 stele), cu un total de 19 camere cu 38 de locuri;
  • Pensiunea ”Ovidiu și Paula” – clasificată la 3 flori, dispune de 11 camere cu 22 de locuri, restaurant, sală de conferințe, saună, jacuzzi etc.;
  • Pensiunea ”Tera” – clasificată la 3 flori, are 10 camere cu 23 de locuri, precum și un restaurant propriu;
  • Pensiunea ”Lucreția” – clasificată la 2 flori, cu 7 camere și 14 locuri, dispune de foișor, grătar, spații de joacă etc.;
  • Pensiunea ”Casa Andreea” – clasificată la 3 stele, dispune de 5 camere cu 10 locuri, grătar, loc de joacă etc.;
  • Camere de închiriat ”Bianca” – clasificată la 3 stele, are 5 camere și 9 locuri.

În administrarea Primăriei Ibănești se află Tabăra Lăpușna, care dispune de un corp cu 7 dormitoare și de 4 căsuțe, sală de mese, bucătărie etc. Acesta poate conferi, contra-cost, servicii de cazare pentru copii, dar și pentru diferite evenimente.

CIRCULAȚIA TURISTICĂ

În anul 2017, la unitățile de cazare din comuna Ibănești s-au înregistrat 820 de înnoptări turistice, în creștere de peste 4 ori față de anul 2007. Totuși, în ultimii 3 ani, tendința remarcată a fost aceea de scădere a circulației turistice. Prin urmare, durata medie a sejurului s-a redus de la 1,4 nopți în 2015 la 1 noapte/turist cazat în 2017, mult sub media județeană (1,7) și

națională (2,1). De asemenea, gradul de ocupare al infrastructurii existente a ajuns la sub 5%, de circa 6 ori mai redusă decât media județeană și națională.

Prin urmare, putem afirma că, în prezent, infrastructura de cazare de la nivel local este excedentară în raport cu numărul de turiști cazați (oficial), activitatea de alimentație publică fiind principala sursă de încasări pentru pensiuni. Creșterea gradului de ocupare se poate realiza doar prin continuarea eforturilor de promovare a zonei (deja realizată pe site-ul Web al Primăriei) și de diversificare a ofertei locale pentru turiști și vizitatori, mai ales în ceea ce privește componenta de agrement.

Administrarea comunei este asigurată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, de către Consiliul Local (ca for decizional) și Primăria (organism executiv al Consiliului). Consiliul Local este format din 13 consilieri, aleși pe o durată de patru ani. În legislatura 2016-2020, 8 mandate de consilier au revenit PSD, 3 PNL și două PMP. Primăria este condusă de un primar ales direct de către cetățeni (pentru al cincilea mandat consecutiv), tot pentru 4 ani, care este reprezentant al PSD, respectiv de un viceprimar ales din rândul consilierilor locali, care reprezintă tot PSD.

Aparatul de specialitate al Primarului cuprinde 39 de posturi, dintre care două de demnitate publică (primar și viceprimar), 14 funcții publice și 23 contractuale. Acestea sunt organizate în următoarele compartimente: audit intern, cultură, administrativ-întreținere, financiar contabil-impozite-taxe, achiziții publice și urbanism, asistență socială, relații cu publicul și registrul agricol, administrare Tabăra Lăpușna, pază, voluntariat și servicii de urgență și consilier primar. La acestea se adaugă serviciile din subordinea Consiliului Local: Serviciul Public de Alimentare cu Apă și Canalizare și Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor, cu 4, respectiv 3 posturi, la care se adaugă un post pentru aparatul permanent de lucru al Consiliului Local.

Astfel, în organigrama instituției nu există posturi prevăzute pentru componenta de implementare a proiectelor de investiții, inclusiv scrierea de proiecte cu finanțare europeană, activități care sunt externalizate. De asemenea, pentru funcția de urbanism și achiziții publice există un singur post (comun), în timp ce pentru protecția mediului nu este prevăzut niciun post.

Comuna Ibănești face parte din GAL ”Prietenia Mureș-Harghita”, alături de comunele Gurghiu, Chiheru de Jos, Solovăstru, Beica de Jos, Petelea, Hodac (din județul Mureș), respectiv Sărmaș, Subcetate, Gălăuțaș (din județul Harghita). La acestea se adaugă persoane fizice, ONG-uri, companii private, cooperative agricole, Composesoratul Ibănești. Teritoriul GAL are o suprafață de 922 km2 și o populație de circa 33.500 de locuitori. GAL dispune, în ciclul financiar 2014-2020 de un buget total de peste 2,2 mil. Euro, alocați mai ales pentru măsuri de dezvoltare a sectorului agricol, refacerea infrastructurii de bază și oferirea de servicii către populația locală, valorificarea obiectivelor turistice aflate în proprietate publică, facilitarea infrastructurii de acces către obiectivele turistice, facilitarea informării turiștilor (fie prin centre de informare turistică, fie prin semnalizarea corespunzătoare a obiectivelor, ajutarea comunităților aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din teritoriu, refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor din agricultură şi silvicultură.

În perioada de programare actuală, au beneficiat de finanțări nerambursabile gestionate de această structură asociativă mai multe entități de la nivelul comunei: S.C. MIGAVLAD S.R.L. și S.C. CRISMIR S.R.L. (producția de brichete din lemn), S.C. XCO BIKES S.R.L. (activități recreaționale), S.C. RARCOSM DB-DRA S.R.L. (înfrumusețare) și UAT Comuna Ibănești (achiziție utilaj multifuncțional pentru activități de salubritate și deszăpezire).

De asemenea, comuna face parte din ADI ECOLECT Mureș, structură asociativă înființată cu scopul de a înființa, organiza, coordona, reglementa, finanța, monitoriza și controla furnizarea serviciilor publice comunitare de salubrizare ale UAT-urilor din județul Mureș. Aceasta s-a ocupat de elaborarea planului județean pentru gestionarea deșeurilor, dar și de pregătirea și implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă pentru dezvoltarea unui sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul județului Mureș. În prezent, în condițiile în care infrastructura de profil a fost deja dezvoltată, asociația și CJ Mureș se află în procedură de delegare a serviciilor de colectare și transport a deșeurilor din zona Reghin, din care face parte și comuna Ibănești, pentru o perioadă de 8 ani.

La nivelul anului 2017, execuția bugetară a UAT Comuna Ibănești s-a finalizat cu următorii indicatori:

  • Venituri totale: 10,981,836 lei;
  • Cheltuieli totale: 7,858,266 lei;
  • Excedent bugetar: 3,123,57 lei.

Aceste valori plasau comuna la un nivel similar cu cel al unor orașe din județ (de ex. Sângeorgiu de Pădure) și al unor comune precum Albești, Band, Ceaușu de Câmpie, Daneș, Eremitu, Ernei, Gornești, Sâncraiu de Mureș și Sânpaul. Venituri semnificativ mai mari realizează doar comune precum Deda, Gurghiu și Sângeorgiu de Mureș.

Analiza structurii veniturilor pentru perioada 2010-2017 indică o tendință de creștere a încasărilor, care poate fi pusă aproape exclusiv pe atragerea de fonduri europene. Veniturile proprii, deși au crescut nominal cu 88% în acest interval, nu au reprezentat în anul 2017 mai mult de 36% din totalul bugetului local. Sumele defalcate din TVA, deci transferate de la bugetul de stat, au reprezentat o treime din buget în 2017, procent mai redus decât în anul 2010 (50%), inclusiv ca urmare a modificării politicii bugetare de la nivelul guvernamental. De remarcat este faptul că autoritățile locale au reușit încasarea a peste 11 mil. lei din fonduri europene (cu precădere un proiect integrat finanțat prin Măsura 3.2.2. din PNDR 2007-2013), o performanță de necontestat în context județean.

Cu privire la cheltuieli, cea mai mare parte din cheltuieli se alocă anual pentru personal, fiind vorba mai ales de salariile pentru angajații din educație, plătite de la bugetul de stat, însă reflectate ca sume tranzitorii în bugetul local. De asemenea, sume importante se îndreaptă către achiziția de bunuri și servicii (de ex. utilități, combustibil etc.), categorie la care s-a înregistrat și cea mai mare creștere nominală în perioada 2010-2017. De asemenea, cheltuielile aferente proiectelor europene au atins valori mari, mai ales în anul 2015, când au reprezentat principala destinație a bugetului local. Se remarcă, în schimb, faptul că investițiile realizate cu fonduri altele decât cele europene (de la bugetul local sau cel de stat), precum și costurile cu asistența socială s-au menținut la un nivel modest. În acest context, merită notat faptul că investițiile realizate din fonduri europene au fost mai mult decât duble decât cele realizate din surse naționale.

Pe domenii, cele mai mari sume plătite de la bugetul local au fost alocate educației (în general salariile pentru personalul didactic și nedidactic), protecției mediului (investițiile cu fonduri europene și de la bugetul de stat în sistemul public de alimentare cu apă) și serviciilor publice generale (în general, salariile personalului din administrația publică locală). Sume importante au mers și către servicii și dezvoltare publică (proiectele din domeniul canalizării), transporturi (investițiile în întreținerea și modernizarea drumurilor comunale), asistență socială (mai ales sub formă de prestații sociale și salarii pentru personalul contractual din domeniu) sau cultură (investiții la nivelul căminelor culturale, costuri de personal). Sume mai reduse au fost alocate apărării și ordinii publice sau sănătății, domenii în care primăria are atribuții mai restrânse.

În acest context, planificarea investițiilor aferente perioadei vizate de strategie (2019-2027) ar trebui să aibă în vedere posibilitățile financiare realiste ale comunității. Acestea au totalizat, în perioada 2010-2017, circa 16 mil. lei, dintre care peste 2/3 din fonduri europene, adică o medie de circa 2 mil. lei/an. Depășirea acestui plafon, deși benefică pentru dezvoltarea comunității, ar putea ridica probleme în asigurarea ulterioară a resurselor pentru mentenanța și operarea infrastructurii realizate. Soluția optimă este de creștere a bazei de impozitare de la nivel local, care ar asigura fonduri pentru mai multe investiții de la bugetul local, dar și pentru costurile asociate perioadei post-implementare. Cea mai facilă modalitate de a crește încasările la bugetul local este atragerea de investiții private și crearea de noi locuri de muncă, ce se reflectă rapid în volumul sporit al încasărilor din cotele defalcate din impozitul pe venit.

Skip to content